Venitul lunar minim garantat va fi majorat de la 1 aprilie. Proiectul, pe agenda Guvernului

Guvernul urmează să examineze în ședința de miercuri un proiect care prevede majorarea venitului lunar minim garantat, indicator utilizat la stabilirea ajutorului social pentru persoanele și familiile cu venituri reduse.

Documentul, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, propune indexarea acestui indicator cu 6,84%, corespunzător ratei anuale a inflației. Dacă va fi aprobat, noile valori vor intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2026.

Astfel, venitul lunar minim garantat ar urma să crească la 1 869 de lei pentru un adult și la 1 944 de lei pentru un copil. În prezent, acesta constituie 1 749 de lei pentru adulți și 1 819 lei pentru copii.

Indicatorul este utilizat la calcularea dreptului la ajutor social pentru gospodăriile cu venituri mici. Potrivit datelor din sistemul de asistență socială, pe parcursul anului trecut au beneficiat lunar de acest sprijin între 13 000 și 17 500 de gospodării.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează un număr mediu de 16 157 de beneficiari lunar, iar prestația medie lunară prognozată este de aproximativ 2 400 de lei pentru fiecare gospodărie.

În bugetul de stat pentru 2026 sunt prevăzute circa 580,4 milioane de lei pentru finanțarea programului de ajutor social. Din această sumă, aproximativ 576 de milioane de lei sunt destinate plății prestațiilor, iar circa 4,4 milioane de lei vor acoperi costurile serviciilor de distribuire. Majorarea este deja inclusă în bugetul aprobat pentru acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#venitul minim garantat #ajutor social #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.