Moldovagaz, profit de 1,2 miliarde de lei! Datoria Transnistriei, aproape cât PIB-ul Moldovei

Moldovagaz, compania fiică a gigantul rus Gazprom a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, față de pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului companiei.

Moldovagaz susține că rezultatele financiare pozitive se datorează activității financiare – 1,2 miliarde de lei. Aprecierea leului față de dolarul american, la calcularea datoriei față de Gazprom, a dus la îmbunătățirea rezultatelor financiare cu 2,2 miliarde de lei. Rezultatele activitatea operațională au fost pe minus cu 22 milioane de lei.

Totodată, datele companiei relevă că partea stângă a Nistrului are o datorie la gaz de 10,9 miliarde de dolari, aproape cât PIB-ul Republicii Moldova, care este de 14 miliarde de dolari. Creanțele regiunii din stânga Nistrului s-au majorat cu 1,4 miliarde de dolari în anul 2023.

Cei mai mari datornici sunt sectorul energetic – 110,6 milioane dolari, punctele termice locale de căldură – 191,6 milioane dolari, industria – 4,3 milioane dolari, iar populația – 0,4 milioane dolari.

Moldovagaz spune că partea dreaptă a Nistrului, datorează companiei 709 milioane dolari. Este vorba de datoria istorică, pe care Chișinăul au auditat-o și pe care nu o recunoaște.

La sfârșitul anului 2023, plățile datorate Gazpromului, pentru metanul livrat, fără partea stângă a Nistrului, constituiau 433,4 milioane dolari.

Moldovagaz spune că anul trecut a cumpărat metan de la Energocom în sumă de 533,8 milioane dolari, iar de la Gazprom a importat 1,8 miliarde metri cubi, în sumă de 1,4 miliarde de dolari. Or, întreaga cantitate a fost livrată regiunii sin stânga Nistrului în schimbul livrărilor de energie electrică malului drept.

Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom – 50%, Agenția Proprietății Publice – 35,3%, iar Tiraspoltransgaz – 13,14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.