Moldovenii consumă tot mai mult ce produc alții. Avem record la importuri – aproape 7 miliarde USD

22 Nov. 2021, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2021, 16:43 // Actual //  bani.md

Importurile moldovenești se apropie de 6,7 miliarde USD, cea ce este cu 1,2 miliarde USD mai mult decât anul trecut și cu 800 milioane USD mai mult decât recordul stabilit în 2019, arată datele Biroului Național de Statistică

Sunt toate premisele ca în acest an importurile moldovenești să treacă de 7 miliarde USD. Parțial această creștere este determinată de creșterea prețurilor la resursele energetice, produsele alimentare dar și alte bunuri. Însă cel mai mult importurile cresc datorită creșterii puternice a consumului populației, care din păcate este acoperit din importuri, dar nu din producția locală. Mai multe detalii vezi”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslva Ioniță.

Volumul comerțului extern, care însumează exporturile și importurile Moldovei, a ajuns la 9,5 miliarde USD în valoare anuală, cea ce este cu 1,6 miliarde USD mai mult decât anul trecut și cu un miliarde USD mai mult decât recordul precedent din 2019, când comerțul extern a Moldovei a atins maxima istorică de 8,6 miliarde USD. Până la finele acestui an anticipăm creșterea comerțului extern de până la 10 miliarde USD, un record absolut pentru Moldova.

Balanța comercială a Moldovei a atins un deficit de 3,8 miliarde USD, cu 900 milioane USD mai mult decât anul trecut. Acest deficit este acoperit din remitențe, economiile populației și creditele de consum, care în acest an au înregistrat o creștere fără precedent. De fapt consumul populației doar duce la creșterea deficitului comercial al Moldovei, cea ce denotă starea catastrofală din economia națională, care nu poate beneficiat de la conjunctura favorabilă de creștere a consumului populației”, mai spune Ioniță.

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.