Moldovenii fug în străinătate fiindcă țara lor produce sărăcie. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani

În prezent, populația Republicii Moldova numără 2,6 mil. de locuitori. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani, iar din țară vor să plece 150 mii de oameni, la anul, arată datele studiul UFPA „Raportul Studiului Generații și Gen”.

Datele BNS indică o scădere dramatică a populaţiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de oameni începând din 1991 şi până în prezent.

În 1991, populaţia Republicii Moldova era de 4.364.000 de oameni, inclusiv cei din Transnistria, al căror număr era estimat la 731.000. În consecinţă, timp de 30 de ani, numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi în străinătate este de aproape 1,5 milioane, dintre care puţin peste 1 milion (1,036 mai exact) din teritoriul dintre Prut şi Nistru şi circa 425.000 din Transnistria. De altfel, de la 731.000 la 306.000, regiunea separatistă Transnistria a înregistrat cea mai şocantă scădere a populaţiei în ultimii 30 de ani. „Nu cred că am mai găsi o altă ţară din Europa sau vreo altă regiune unde să se observe o asemenea scădere a populaţiei, aşa cum se întâmplă pe malul stâng al Nistrului”, afirmă economistul de la Chişinău”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Scăderea populaţiei este cauzată de mai mulţi factori, de la scăderea natalităţii până la emigrare. Având în vedere tulburările politice, sărăcia extremă şi corupţia, nu este de mirare că cetăţenii moldoveni rămaşi încă acasă caută la rândul lor o cale de scăpare. Estimările arată că unul din trei cetăţeni moldoveni îşi doreşte să-şi găsească un loc şi un rost într-o altă ţară.

Scăderea dramatică a populaţiei nu provoacă doar o criză a forţei de muncă, mai ales în sectoare cheie precum cel al sănătății, dar amenință însăși existența acestui stat.

#molodveni #migrație #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.