Moldovenii ies din ceață! Online-ul, vedeta comerțului de bunuri

Comerțul online în Republica Moldova se dezvoltă foarte de rapid. Aproape se dublează la fiecare doi ani. Dacă până în 2015 în Republica Moldova practic nu a existat comerț online, acum avem o piață mare, care a stârnit și un șir de provocări. În 2021 piața online a ajuns la 24 de miliarde de lei, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Ecoomice”.

Economistul a mai afirmat că în 2021 piața online în Republica Moldova a ajuns la 23,9 de miliarde de lei, cea mai mare din toată istoria țării. În creștere cu 7 miliarde de lei față de 2020. În 2015 piața online era de aproape 6 miliarde de lei, în 2016 a ajuns la aproape 8 miliarde de lei, în 2017 – 10 miliarde de lei, 2018 – 12,7 miliarde de lei; 2019 – 15,5 miliarde de lei, iar în 2020 – 17,1 miliarde de lei.

„Piața comerțului online din Republica Moldova este formată din: 10 miliarde de lei sau 42% din achitarea în numerar sau cu cardul bancar la livrarea produselor și serviciilor; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din bunuri și servicii procurate de peste hotare; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din achitarea facturilor și impozitelor online; din 2,1 miliarde de lei sau 9% din bunuri și servicii procurate în țară; și din1,1 miliarde de lei sau 5% din procurări de bunuri și servicii de către străini”, a punctat Ioniță.

Potrivit lui, din plățile oficiale pe care le fac moldovenii, circa 13 miliarde de lei în 2021, 2,1 miliarde de lei au mers pentru procurarea de bunuri și servicii din țară, 5,4 miliarde de lei – pentru achitarea facturilor în Republica Moldova, iar 5,6 miliarde de lei – pentru bunuri și servicii de peste hotare. Procurări de bunuri și servicii din țară s-au făcut în sumă de 10 miliarde de lei în numerar sau cu cardul bancar la livrare, după ce comanda s-a făcut online, iar 3,2 miliarde de lei s-a plătit online. În 2021, oficial s-au făcut achitări online în sumă de 8,6 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde de lei făcute de pe carduri bancare moldovenești, iar 1,1 miliarde de lei de pe cardurile străine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert online #bunuri #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.