Moldovenii ies din ceață! Online-ul, vedeta comerțului de bunuri

Comerțul online în Republica Moldova se dezvoltă foarte de rapid. Aproape se dublează la fiecare doi ani. Dacă până în 2015 în Republica Moldova practic nu a existat comerț online, acum avem o piață mare, care a stârnit și un șir de provocări. În 2021 piața online a ajuns la 24 de miliarde de lei, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Ecoomice”.

Economistul a mai afirmat că în 2021 piața online în Republica Moldova a ajuns la 23,9 de miliarde de lei, cea mai mare din toată istoria țării. În creștere cu 7 miliarde de lei față de 2020. În 2015 piața online era de aproape 6 miliarde de lei, în 2016 a ajuns la aproape 8 miliarde de lei, în 2017 – 10 miliarde de lei, 2018 – 12,7 miliarde de lei; 2019 – 15,5 miliarde de lei, iar în 2020 – 17,1 miliarde de lei.

„Piața comerțului online din Republica Moldova este formată din: 10 miliarde de lei sau 42% din achitarea în numerar sau cu cardul bancar la livrarea produselor și serviciilor; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din bunuri și servicii procurate de peste hotare; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din achitarea facturilor și impozitelor online; din 2,1 miliarde de lei sau 9% din bunuri și servicii procurate în țară; și din1,1 miliarde de lei sau 5% din procurări de bunuri și servicii de către străini”, a punctat Ioniță.

Potrivit lui, din plățile oficiale pe care le fac moldovenii, circa 13 miliarde de lei în 2021, 2,1 miliarde de lei au mers pentru procurarea de bunuri și servicii din țară, 5,4 miliarde de lei – pentru achitarea facturilor în Republica Moldova, iar 5,6 miliarde de lei – pentru bunuri și servicii de peste hotare. Procurări de bunuri și servicii din țară s-au făcut în sumă de 10 miliarde de lei în numerar sau cu cardul bancar la livrare, după ce comanda s-a făcut online, iar 3,2 miliarde de lei s-a plătit online. În 2021, oficial s-au făcut achitări online în sumă de 8,6 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde de lei făcute de pe carduri bancare moldovenești, iar 1,1 miliarde de lei de pe cardurile străine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert online #bunuri #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.