Moldovenii n-au încredere în bănci! Au saltelele burdușite cu bani

Economiile cetățenilor Republicii Moldova în prezent sunt estimate la 104 miliarde de lei, dintre care 33,3 miliarde de lei sunt ținuți la bănci, iar 20,5 miliarde de lei acasă. Restul 50,1 miliarde de lei sunt în valută străină, dintre care: 21,1 miliarde lei în bănci, iar 29 de miliarde de lei – acasă, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice” care face referire la CBS-Research.

Potrivit sondajului, referitor la situația familiei, 50,5% dintre respondenți au spus că nu au economii, iar 24,7% – că au datorii și doar 20,3% – au economii. „Deci, prima constatare este că fiecare al cincilea cetățean din Republica Moldova are economii, iar 80% din populație nu are nici un fel de economii, pentru nici un fel de eveniment”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Cât privește modul în care moldovenii își țin banii, sondajul arată 43,6% dintre moldoveni nu fac economii. 26,7% au spus că preferă să țină toate sau aproape toate economiile acasă. 8,4% dintre moldovenii au declarat că preferă să-și țină economiile la bancă. 7,4% – jumătate la bancă și jumătate acasă. Alții 4% au spus că mai mult acasă, dar țin și la bancă, și tot 4% au menționat că majoritatea economiilor sunt la bancă, dar au și acasă. Astfel, despre locul în care moldovenii preferă să-și țină economiile: 64% – casă, 36% – la bancă.

„Cetățenii declară că mai mult țin banii acasă, decât la bancă. Au spus că mai mult preferă în lei, decât în valută. Și dacă are totuși valută, preferă euro, apoi dolarul și restul nu mai contează. Euro domină totalmente. Tabloul acesta corespunde în mare măsură cu ceilalți indicatori economici cum ar fi volumele de remitențe de peste hotare, care în proporție de 2/3 sunt în euro, tranzacțiile care au loc în Republica Moldova”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economii #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.