Moldovenii nu muncesc. Peste 58% din populația activă rămâne inactivă

Peste jumătate dintre moldoveni rămân în afara pieței muncii. În trimestrul II 2025, rata inactivității populației de 15 ani și peste a atins 58,2%, ceea ce înseamnă că aproape 6 din 10 persoane nu sunt încadrate în câmpul muncii. Fenomenul afectează în special femeile și locuitorii din mediul rural, unde șansele de ocupare rămân semnificativ mai reduse, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Participarea la forța de muncă a urcat la 41,8% în trimestrul II, față de 39,7% în trimestrul precedent. În rândul populației cu vârsta între 15–64 ani, rata a crescut de la 49,1% la 52,1%, iar pentru grupa 20–64 ani, de la 53,3% la 56,4%.

Ocuparea a înregistrat o creștere notabilă: numărul persoanelor ocupate a trecut de la 745,9 mii în trimestrul I la 791,9 mii în trimestrul II (+6,2%). Ponderea bărbaților în populația ocupată a depășit pe cea a femeilor în trimestrul II (50,9% vs. 49,1%), în timp ce în primul trimestru femeile aveau o pondere mai mare (50,2%).

Distribuția după mediul de reședință arată o ușoară reechilibrare între urban și rural: dacă în trimestrul I ocuparea urbană domina cu 52,4%, în trimestrul II ponderea urbanului a scăzut la 51,0%, iar ruralul a urcat la 49,0%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a crescut de la 37,8% la 40,1%. Diferențele de gen persistă: rata de ocupare a bărbaților a fost mai înaltă (44,6% în trimestrul II) comparativ cu femeile (36,3%). În mediul urban rata a fost de 47,5%, iar în mediul rural de 34,5%.

În categoria 15–64 ani, rata de ocupare a ajuns la 50%, iar pentru 20–64 ani – la 54,2%.

Șomajul s-a redus semnificativ: numărul șomerilor (conform definiției BIM) a scăzut de la 37,9 mii în trimestrul I la 32,8 mii în trimestrul II (–13,5%). Rata șomajului s-a diminuat de la 4,8% la 4,0%. La bărbați rata a coborât de la 6,0% la 4,4%, iar la femei de la 3,7% la 3,6%. Valorile au fost mai mari în mediul urban (4,1%) decât în mediul rural (3,9%).

Inactivitatea rămâne însă ridicată: peste 58% din populația de 15 ani și peste era în afara forței de muncă în trimestrul II, deși în scădere față de 60,3% în trimestrul I. Ponderea femeilor în rândul persoanelor inactive este semnificativ mai mare (58,1% în trimestrul II).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#someri #populație #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.