Moldovenii nu muncesc. Peste 58% din populația activă rămâne inactivă

Peste jumătate dintre moldoveni rămân în afara pieței muncii. În trimestrul II 2025, rata inactivității populației de 15 ani și peste a atins 58,2%, ceea ce înseamnă că aproape 6 din 10 persoane nu sunt încadrate în câmpul muncii. Fenomenul afectează în special femeile și locuitorii din mediul rural, unde șansele de ocupare rămân semnificativ mai reduse, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Participarea la forța de muncă a urcat la 41,8% în trimestrul II, față de 39,7% în trimestrul precedent. În rândul populației cu vârsta între 15–64 ani, rata a crescut de la 49,1% la 52,1%, iar pentru grupa 20–64 ani, de la 53,3% la 56,4%.

Ocuparea a înregistrat o creștere notabilă: numărul persoanelor ocupate a trecut de la 745,9 mii în trimestrul I la 791,9 mii în trimestrul II (+6,2%). Ponderea bărbaților în populația ocupată a depășit pe cea a femeilor în trimestrul II (50,9% vs. 49,1%), în timp ce în primul trimestru femeile aveau o pondere mai mare (50,2%).

Distribuția după mediul de reședință arată o ușoară reechilibrare între urban și rural: dacă în trimestrul I ocuparea urbană domina cu 52,4%, în trimestrul II ponderea urbanului a scăzut la 51,0%, iar ruralul a urcat la 49,0%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a crescut de la 37,8% la 40,1%. Diferențele de gen persistă: rata de ocupare a bărbaților a fost mai înaltă (44,6% în trimestrul II) comparativ cu femeile (36,3%). În mediul urban rata a fost de 47,5%, iar în mediul rural de 34,5%.

În categoria 15–64 ani, rata de ocupare a ajuns la 50%, iar pentru 20–64 ani – la 54,2%.

Șomajul s-a redus semnificativ: numărul șomerilor (conform definiției BIM) a scăzut de la 37,9 mii în trimestrul I la 32,8 mii în trimestrul II (–13,5%). Rata șomajului s-a diminuat de la 4,8% la 4,0%. La bărbați rata a coborât de la 6,0% la 4,4%, iar la femei de la 3,7% la 3,6%. Valorile au fost mai mari în mediul urban (4,1%) decât în mediul rural (3,9%).

Inactivitatea rămâne însă ridicată: peste 58% din populația de 15 ani și peste era în afara forței de muncă în trimestrul II, deși în scădere față de 60,3% în trimestrul I. Ponderea femeilor în rândul persoanelor inactive este semnificativ mai mare (58,1% în trimestrul II).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#someri #populație #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.