Moldovenii s-au făcut viță-de-vie și au intrat direct în Guinness

Republica Moldova a stabilit un nou record Guinness World Records pentru cea mai mare reprezentare umană a unei vițe-de-vie. 493 de persoane au format, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, imaginea unei vițe-de-vie, în cadrul celei de-a XXV-a ediții a Zilei Naționale a Vinului.

Recordul a fost confirmat oficial în timpul evenimentului de Pravin Patel, adjudecător Guinness World Records.

Imaginea a fost realizată după o schiță aprobată în prealabil de Guinness World Records și a avut o lungime de aproximativ 39 de metri. Participanții au fost poziționați astfel încât să reproducă toate elementele unei vițe-de-vie: rădăcina, trunchiul central, ramurile, șase struguri, șase frunze și mai mulți cârcei.

Pentru ca imaginea să fie ușor de recunoscut din aer, fiecare element a fost evidențiat prin culoarea vestimentației participanților, aceasta fiind una dintre condițiile necesare pentru validarea recordului.

Cei 493 de participanți au rămas în pozițiile stabilite timp de aproximativ 15 minute, perioadă în care reprezentantul Guinness World Records a verificat respectarea tuturor criteriilor.

La realizarea recordului au participat reprezentanți ai Academiei „Ștefan cel Mare”, Universității Tehnice a Moldovei, Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație, ai instituțiilor de învățământ cu profil medical, invitați ai Oficiului Național al Viei și Vinului, membri ai echipei ONVV, precum și oficiali.

Fiecare participant a avut un loc stabilit din timp, iar numărul persoanelor implicate a fost monitorizat cu ajutorul aplicației oficiale Guinness World Records. Sistemul a fost folosit pentru înregistrarea individuală, scanarea codurilor QR și evitarea numărării duble.

Zona în care s-a desfășurat tentativa de record a fost separată de public, cu puncte de acces și ieșire controlate.

Formarea imaginii a fost coordonată de 46 de persoane, fiecare responsabilă de un anumit element al viței-de-vie. Două echipe de organizare au gestionat fluxul participanților și ocuparea pozițiilor, astfel încât imaginea să poată fi formată rapid și să fie clar vizibilă din aer.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a verifica dacă despăgubirile de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și alte cheltuieli, acordate prin arbitraj unor investitori în energia regenerabilă respectă regulile UE privind ajutoarele de stat. România a fost obligată să achite suma după modificarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie verde.

Cazul vizează zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice din România. Acestea beneficiau de sprijin prin certificate verzi, în cadrul unei scheme aprobate de Comisia Europeană în iulie 2011.

Autoritățile române au modificat ulterior mecanismul, inclusiv în 2013 și 2014. Schimbările au fost aprobate de Comisie în mai 2015 și decembrie 2016. Investitorii au contestat însă măsurile prin arbitraj și au cerut despăgubiri pentru sprijinul pe care susțin că l-ar fi primit dacă schema ar fi rămas neschimbată.

La 20 februarie 2024, tribunalul arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei și a obligat statul să despăgubească investitorii. România a notificat hotărârea Comisiei Europene și a informat instituția că a efectuat o plată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor.

În evaluarea preliminară, Comisia consideră că despăgubirile acordate prin hotărârea arbitrală și plata acestora ar putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu piața internă. Investigația va stabili dacă măsura respectă legislația europeană.

Un alt aspect examinat este legalitatea arbitrajului dintre investitori și un stat membru în interiorul UE. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, clauza de arbitraj din Tratatul privind Carta Energiei nu poate fi aplicată litigiilor intra-UE. Comisia va verifica dacă hotărârea și executarea acesteia încalcă regulile privind competența instanțelor europene.

Deschiderea investigației nu reprezintă o decizie finală. România și părțile interesate vor putea prezenta observații înainte ca Executivul european să stabilească dacă despăgubirile sunt compatibile cu normele UE.

Cele zece companii implicate sunt LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA SRL.

Comisia precizează că interdicția arbitrajului intra-UE nu îi lasă pe investitori fără protecție juridică. Aceștia pot contesta măsurile naționale și pot solicita compensații în instanțele naționale, iar deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat pot fi atacate la Tribunalul Uniunii Europene.