Guvernul, creditat de propriile companii cu dobânzi de peste 10%? Ioniță: „Am ajuns”

03 Oct. 2026, 20:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2026, 20:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.

14 Oct. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După majorarea tarifelor la gazele naturale și energia termică, consumatorii din Republica Moldova trebuie să se pregătească și pentru scumpirea energiei electrice. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a declarat, în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, că ajustarea tarifelor la electricitate este inevitabilă, pe fondul creșterii costurilor de producție și al scumpirilor de pe piața regională.

Potrivit șefului ANRE, gazele naturale reprezintă prima verigă a unui lanț de scumpiri care afectează întregul sector energetic. Creșterea prețului gazelor se reflectă direct în costul energiei termice, dar și în cel al energiei electrice produse de centralele de termoficare.

„Gazele naturale sunt factorul care declanșează pe lanț. Din gazele naturale se produce energie termică, iar în structura costului energiei termice 70–75%, chiar până la 80% la anumiți producători, reprezintă costul gazelor naturale”, a explicat Alexei Taran.

Acesta a precizat că centralele de termoficare produc simultan energie termică și electrică, prin cogenerare, iar scumpirea gazelor majorează automat și costul electricității generate de aceste întreprinderi.

Energia produsă de centralele de termoficare reprezintă aproximativ 15–20% din consumul anual de electricitate al Republicii Moldova. Restul necesarului este acoperit din importuri și din producția internă, inclusiv din surse regenerabile, ceea ce atenuează impactul scumpirii gazelor asupra tarifului final.

„Clar, noi asistăm acum la o creștere a unei componente majore, adică energia electrică produsă de către CET-uri. Vedem și piața regională, unde prețurile sunt deja ușor în creștere”, a declarat directorul ANRE.

Un alt factor care pune presiune asupra prețurilor este seceta hidrologică, începută în lunile iulie–august și care continuă să afecteze regiunea. Potrivit lui Taran, fenomenul este unul atipic și nu a putut fi anticipat în calculele tarifare.

„Inevitabil o să avem și această ajustare în prețul energiei electrice”, a afirmat șeful ANRE.

Întrebat dacă majorarea va fi aplicată până la sfârșitul anului sau după această perioadă, Alexei Taran a evitat să indice o dată exactă, explicând că urmează mai multe etape de reglementare.

În primul rând, ANRE trebuie să aprobe prețul energiei electrice achiziționate sau livrate de furnizorul central Energocom. Ulterior, furnizorii vor putea depune cereri de ajustare a tarifelor pentru consumatorii finali. Întreaga procedură, inclusiv consultările și transparența decizională, ar putea dura de la câteva săptămâni până la una sau două luni.

Totuși, directorul ANRE a dat asigurări că eventuala majorare a tarifelor la electricitate nu va avea aceeași amploare procentuală ca scumpirile gazelor naturale și energiei termice.

„Cert este faptul că, chiar dacă va fi o creștere la energia electrică, ea nu va fi în aceeași măsură sau în același procent cum a fost pentru gazele naturale și pentru energia termică”, a subliniat Taran.

Șeful autorității de reglementare a explicat că structura prețului energiei electrice este mai diversificată, iar evoluția diferitelor componente de aprovizionare poate diminua impactul creșterii costurilor de producție.

În prezent, consumatorii casnici din centrul și sudul Republicii Moldova, deserviți de Premier Energy, achită 3,56 lei pentru un kilowatt-oră de energie electrică, în timp ce locuitorii din nordul țării, deserviți de Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord), plătesc 3,95 lei/kWh.