Moldovenii, săracii Europei la energie! Facturile i-au lăsat cu buzunarele aproape goale. Cheltuielile sunt uriașe

16 Mai 2024, 16:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2024, 16:22 // Actual //  bani.md

Accesibilitatea la energie în Republica Moldova rămâne o provocare majoră, cu impactul său cel mai dur asupra gospodăriilor mai sărace și rurale. Conform datelor din 2021, aproximativ 30% dintre moldoveni nu își puteau permite să își încălzească locuințele în mod adecvat, o cifră de peste patru ori mai mare decât media din UE-27, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială.

Costurile energetice ridicate din Moldova, clasată printre cele mai sărace țări din Europa, o fac deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor la energie. Chiar înainte de șocurile prețurilor la energie din iarna anului 2021, țara se confrunta cu aceste provocări.

„Costurile energetice ale Moldovei sunt printre cele mai ridicate din regiune, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la șocurile prețurilor la energie, o situație exacerbată de statutul său de una dintre cele mai sărace țări din Europa. Moldova s-a clasat pe locul patru în ceea ce privește ponderea cheltuielilor energetice, comparativ cu 10 țări selectate din regiune, doar Polonia, Serbia și Armenia cheltuind mai mult. În 2021, în mediu o gospodărie din Moldova a cheltuit aproximativ 16% din bugetul său pentru nevoile energetice, cei mai săraci 40% cheltuind până la 20%, iar 60% cheltuind peste 10%3. Chiar și gospodăriile din clasa de mijloc, cu un consum între 150 și 200% peste pragul sărăciei, s-au confruntat cu costuri ridicate ale energiei, în timp ce cele mai bogate au cheltuit aproximativ 10% din bugetul lor pentru nevoile energetice”, potrivit studiului Băncii Mondiale „Accesibilitatea energetică”

Aceste constatări, potrivit Băncii Mondiale, indică o vulnerabilitate larg răspândită la prețurilor la energie. În ciuda vulnerabilității ridicate la toate nivelele, gospodăriile din diferite localități sunt vulnerabile la diferite tipuri de șocuri ale prețurilor la energie în 2021. Gospodăriile urbane și sudice, care sunt mai susceptibile de a fi conectate la rețeaua de gaze, sunt mai expuse fluctuațiilor prețurilor la gazele naturale, în timp ce cele din Chișinău sunt afectate în mod disproporționat de șocurile prețurilor la încălzirea centralizată. Gospodăriile rurale, care utilizează de obicei surse de combustibil mai puțin moderne, sunt mai susceptibile la creșterea prețurilor combustibililor solizi. Cu acces aproape universal la energie electrică și costuri ridicate, majoritatea gospodăriilor sunt vulnerabile la creșterea prețurilor la energia electrică”

În 2021, procentul gospodăriilor moldovenești care cheltuiau o parte semnificativă din venituri pentru energie era unul dintre cele mai mari din regiune, cu până la 20% din venituri. Această povară era resimțită mai ales de către cei mai săraci, dar și de către gospodăriile din clasa de mijloc.

„Recentele creșteri ale prețurilor la energie au exacerbat provocările preexistente ale Moldovei în materie de accesibilitate a energiei. Pe măsură ce se apropia sezonul de încălzire 2023/2024, prețurile gazelor au crescut de aproape patru ori față de sezonul 2020/2021, în timp ce prețurile la încălzire și electricitate au crescut cu 170% și, respectiv, 40%. Prețurile combustibililor solizi au crescut, de asemenea, cu 30%. În absența măsurilor de atenuare sau a comportamentelor compensatorii, cum ar fi reducerea consumului de energie, simulările care utilizează datele Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) sugerează că cheltuielile cu energia pentru sezonul de încălzire ar fi fost duble față de un scenariu ipotetic cu prețurile energiei înainte de criză”, se mai arată în constatările Băncii Mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.