Accesibilitatea la energie în Republica Moldova rămâne o provocare majoră, cu impactul său cel mai dur asupra gospodăriilor mai sărace și rurale. Conform datelor din 2021, aproximativ 30% dintre moldoveni nu își puteau permite să își încălzească locuințele în mod adecvat, o cifră de peste patru ori mai mare decât media din UE-27, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială.
Costurile energetice ridicate din Moldova, clasată printre cele mai sărace țări din Europa, o fac deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor la energie. Chiar înainte de șocurile prețurilor la energie din iarna anului 2021, țara se confrunta cu aceste provocări.
„Costurile energetice ale Moldovei sunt printre cele mai ridicate din regiune, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la șocurile prețurilor la energie, o situație exacerbată de statutul său de una dintre cele mai sărace țări din Europa. Moldova s-a clasat pe locul patru în ceea ce privește ponderea cheltuielilor energetice, comparativ cu 10 țări selectate din regiune, doar Polonia, Serbia și Armenia cheltuind mai mult. În 2021, în mediu o gospodărie din Moldova a cheltuit aproximativ 16% din bugetul său pentru nevoile energetice, cei mai săraci 40% cheltuind până la 20%, iar 60% cheltuind peste 10%3. Chiar și gospodăriile din clasa de mijloc, cu un consum între 150 și 200% peste pragul sărăciei, s-au confruntat cu costuri ridicate ale energiei, în timp ce cele mai bogate au cheltuit aproximativ 10% din bugetul lor pentru nevoile energetice”, potrivit studiului Băncii Mondiale „Accesibilitatea energetică”
Aceste constatări, potrivit Băncii Mondiale, indică o vulnerabilitate larg răspândită la prețurilor la energie. În ciuda vulnerabilității ridicate la toate nivelele, gospodăriile din diferite localități sunt vulnerabile la diferite tipuri de șocuri ale prețurilor la energie în 2021. Gospodăriile urbane și sudice, care sunt mai susceptibile de a fi conectate la rețeaua de gaze, sunt mai expuse fluctuațiilor prețurilor la gazele naturale, în timp ce cele din Chișinău sunt afectate în mod disproporționat de șocurile prețurilor la încălzirea centralizată. Gospodăriile rurale, care utilizează de obicei surse de combustibil mai puțin moderne, sunt mai susceptibile la creșterea prețurilor combustibililor solizi. Cu acces aproape universal la energie electrică și costuri ridicate, majoritatea gospodăriilor sunt vulnerabile la creșterea prețurilor la energia electrică”
În 2021, procentul gospodăriilor moldovenești care cheltuiau o parte semnificativă din venituri pentru energie era unul dintre cele mai mari din regiune, cu până la 20% din venituri. Această povară era resimțită mai ales de către cei mai săraci, dar și de către gospodăriile din clasa de mijloc.
„Recentele creșteri ale prețurilor la energie au exacerbat provocările preexistente ale Moldovei în materie de accesibilitate a energiei. Pe măsură ce se apropia sezonul de încălzire 2023/2024, prețurile gazelor au crescut de aproape patru ori față de sezonul 2020/2021, în timp ce prețurile la încălzire și electricitate au crescut cu 170% și, respectiv, 40%. Prețurile combustibililor solizi au crescut, de asemenea, cu 30%. În absența măsurilor de atenuare sau a comportamentelor compensatorii, cum ar fi reducerea consumului de energie, simulările care utilizează datele Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) sugerează că cheltuielile cu energia pentru sezonul de încălzire ar fi fost duble față de un scenariu ipotetic cu prețurile energiei înainte de criză”, se mai arată în constatările Băncii Mondiale.
