Moldovenii, săracii Europei la energie! Facturile i-au lăsat cu buzunarele aproape goale. Cheltuielile sunt uriașe

Accesibilitatea la energie în Republica Moldova rămâne o provocare majoră, cu impactul său cel mai dur asupra gospodăriilor mai sărace și rurale. Conform datelor din 2021, aproximativ 30% dintre moldoveni nu își puteau permite să își încălzească locuințele în mod adecvat, o cifră de peste patru ori mai mare decât media din UE-27, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială.

Costurile energetice ridicate din Moldova, clasată printre cele mai sărace țări din Europa, o fac deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor la energie. Chiar înainte de șocurile prețurilor la energie din iarna anului 2021, țara se confrunta cu aceste provocări.

„Costurile energetice ale Moldovei sunt printre cele mai ridicate din regiune, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la șocurile prețurilor la energie, o situație exacerbată de statutul său de una dintre cele mai sărace țări din Europa. Moldova s-a clasat pe locul patru în ceea ce privește ponderea cheltuielilor energetice, comparativ cu 10 țări selectate din regiune, doar Polonia, Serbia și Armenia cheltuind mai mult. În 2021, în mediu o gospodărie din Moldova a cheltuit aproximativ 16% din bugetul său pentru nevoile energetice, cei mai săraci 40% cheltuind până la 20%, iar 60% cheltuind peste 10%3. Chiar și gospodăriile din clasa de mijloc, cu un consum între 150 și 200% peste pragul sărăciei, s-au confruntat cu costuri ridicate ale energiei, în timp ce cele mai bogate au cheltuit aproximativ 10% din bugetul lor pentru nevoile energetice”, potrivit studiului Băncii Mondiale „Accesibilitatea energetică”

Aceste constatări, potrivit Băncii Mondiale, indică o vulnerabilitate larg răspândită la prețurilor la energie. În ciuda vulnerabilității ridicate la toate nivelele, gospodăriile din diferite localități sunt vulnerabile la diferite tipuri de șocuri ale prețurilor la energie în 2021. Gospodăriile urbane și sudice, care sunt mai susceptibile de a fi conectate la rețeaua de gaze, sunt mai expuse fluctuațiilor prețurilor la gazele naturale, în timp ce cele din Chișinău sunt afectate în mod disproporționat de șocurile prețurilor la încălzirea centralizată. Gospodăriile rurale, care utilizează de obicei surse de combustibil mai puțin moderne, sunt mai susceptibile la creșterea prețurilor combustibililor solizi. Cu acces aproape universal la energie electrică și costuri ridicate, majoritatea gospodăriilor sunt vulnerabile la creșterea prețurilor la energia electrică”

În 2021, procentul gospodăriilor moldovenești care cheltuiau o parte semnificativă din venituri pentru energie era unul dintre cele mai mari din regiune, cu până la 20% din venituri. Această povară era resimțită mai ales de către cei mai săraci, dar și de către gospodăriile din clasa de mijloc.

„Recentele creșteri ale prețurilor la energie au exacerbat provocările preexistente ale Moldovei în materie de accesibilitate a energiei. Pe măsură ce se apropia sezonul de încălzire 2023/2024, prețurile gazelor au crescut de aproape patru ori față de sezonul 2020/2021, în timp ce prețurile la încălzire și electricitate au crescut cu 170% și, respectiv, 40%. Prețurile combustibililor solizi au crescut, de asemenea, cu 30%. În absența măsurilor de atenuare sau a comportamentelor compensatorii, cum ar fi reducerea consumului de energie, simulările care utilizează datele Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) sugerează că cheltuielile cu energia pentru sezonul de încălzire ar fi fost duble față de un scenariu ipotetic cu prețurile energiei înainte de criză”, se mai arată în constatările Băncii Mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #Energie #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile bugetului de stat pentru 2026 urmează să fie majorate cu 600,5 milioane de lei, până la 80,27 miliarde de lei, însă în spatele acestei creșteri se află o reducere a granturilor externe. Potrivit proiectului de modificare a bugetului, granturile sunt diminuate cu 837 milioane de lei, iar o parte a golului este compensată prin încasări mai mari din taxe, dividende și profitul transferat de Banca Națională a Moldovei.

Cea mai mare tăiere vizează granturile pentru proiectele finanțate din surse externe, care sunt reduse cu 703,3 milioane de lei. Alte 133,7 milioane de lei sunt scoase din granturile destinate susținerii directe a bugetului, diminuare explicată prin excluderea unei debursări planificate din partea Băncii Mondiale pentru o operațiune de tip DPO.

În total, veniturile proiectelor finanțate din surse externe sunt revizuite în scădere cu 938,6 milioane de lei.

Pe acest fundal, deputatul Ion Chicu a criticat reducerea granturilor și a cerut explicații din partea Guvernului privind cine răspunde de pierderea acestor finanțări.

„DPO, grant, minus 130 de milioane. Cine în Guvern răspunde de asta?”, a declarat Chicu, referindu-se la diminuarea grantului aferent operațiunii de politici de dezvoltare.

Deputatul a atras atenția și asupra reducerii cu sute de milioane de lei a granturilor pentru proiecte investiționale și a insistat că o asemenea scădere nu poate rămâne fără răspundere.

„La proiectele astea, granturi aferente proiectelor, minus aproape 800 de milioane. Cineva trebuie să răspundă”, a spus Chicu.

El a mai afirmat că reducerea actuală vine în condițiile în care, potrivit lui, nivelul granturilor prevăzut pentru 2026 este deja mult mai mic decât în anii precedenți.

„Am ajuns la situația când noi, sub formă de grant, primim de la parteneri, ca pondere în venituri, mai puțin chiar ca în 2020”, a declarat deputatul.

Chicu a pus sub semnul întrebării eficiența dialogului Guvernului cu partenerii externi și a criticat faptul că Republica Moldova ar apela mai mult la împrumuturi decât la finanțări nerambursabile.

„Cine lucrează cu partenerii? Cine le explică că țara asta, Moldova, trebuie ajutată? Ori numai credite luăm?”, a întrebat el.

În paralel cu reducerea granturilor, proiectul de rectificare bugetară prevede majorarea încasărilor din impozite și taxe cu 775,7 milioane de lei, până la 73,59 miliarde de lei.

Categoria „alte venituri” crește cu 676,9 milioane de lei, în principal datorită veniturilor din proprietate. Sunt anticipate încasări suplimentare de 440,7 milioane de lei din dividendele societăților pe acțiuni și defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat.

Totodată, Banca Națională a Moldovei urmează să transfere la buget un sold al profitului disponibil cu 310,4 milioane de lei mai mare decât suma prevăzută inițial.