O parte dintre funcționari și-au ascuns averile! ANI a împărțit amenzi de peste 800 mii de lei

Într-un raport prezentat în Parlament de către directorul Lilian Chișca, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dezvăluit cifrele activității sale pe parcursul anului 2023. Potrivit raportului, ANI a recepționat 76.710 de declarații de avere și interese personale. La finalul anului, portalul public al declarațiilor conținea aproximativ 935.000 de declarații depuse între anii 2011 și 2023.

În cadrul activității de control, ANI a finalizat 163 de proceduri de control, din care 64% au constatat încălcări. Alte 59 de acte au vizat încetarea controlului. În plus, inspectorii de integritate au inițiat 365 de cauze contravenționale, rezultând în întocmirea a 350 de procese-verbale și aplicarea unor amenzi în valoare totală de 810.475 lei.

De asemenea, inspectorii de integritate au verificat din oficiu 938 de declarații de avere și interese personale ale demnitarilor de stat, depuse pentru anul 2022. Verificările au vizat deputați, judecători, procurori și conducători ai instituțiilor/autorităților publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intergitate #amenzi #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi