Moldovenii sfidează criza. Dobânzile mai mari la credite nu-i sperie. S-au împrumutat de la bănci cu 940 mil. de lei

21 Iun. 2022, 16:21
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Iun. 2022, 16:21 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna mai 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,0 la sută și a constituit 942,3 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,17 p.p, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din totalul de 942 mil. de lei 70% au fost credite de consum, iar 27% împrumuturi pentru achiziția imobilului.

Creditele de consum au fost acordate cu o rată medie de 11,69 la sută (-0,03 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,70 p.p. comparativ cu mai 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,28 p.p față de luna precedentă și cu 2,19 p.p. față de mai 2021.

Datele BNM relevă că 86,0 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,5 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,92 la sută (persoanelor juridice – cu 10,30 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 12,07 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,70 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 6 până la 12 luni, constituind 11,11 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 3,97 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 3,97 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 4,24 la sută.

BNM vrea să tempereze consumul

În ultima decizie de politică monetară de la începutul lunii iunie, guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că politica monetară restrictivă are menirea de a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste.

„Analizele atestă majorarea ratelor dobânzilor la creditele în monedă națională și temperarea  acordării creditelor, deși ratele depozitelor mențin tendința ascendentă se constată o reticență a populației pe fundalul evoluțiilor conflictului armat din Ucraina”, spunea Armașu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

23 Sept. 2026, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Sept. 2026, 15:17 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova are stocuri de motorină pentru aproximativ nouă zile, iar cele de benzină ajung pentru 26–28 de zile, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la Moldova 1. Situația este urmărită atent de autorități, pe fondul problemelor de aprovizionare de pe piața internațională.

Ministrul spune că principala problemă nu este doar creșterea prețurilor, ci disponibilitatea carburanților.

„Nu atât prețul, cât e problema în disponibilitatea produselor pe piața internațională. Produse petroliere din Orientul Mijlociu ajung tot mai greu și mai greu pe piața internațională. Rusia a devenit un net importator de produse petroliere. E și sezonul de toamnă, sunt lucrări, consumul este mai mare, dar disponibilitatea produselor petroliere în piața internațională face ca prețul produselor să crească continuu”, a explicat Junghietu.

Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă în această situație, deoarece nu are rafinării și depinde de importuri. Iar dacă prețurile din țările vecine sunt mai mari, importatorii pot prefera să vândă acolo.

„Importatorii sau producătorii vând pe piețele unde fac mai mult profit. Și dacă în România, în Ucraina, în Ungaria produsele petroliere la pompă costă mult mai mult, […] ei o să se orienteze și o să vândă mai mult produs pe piața respectivă și nu o să vândă corespunzător spre noi. Și aceasta poate duce la o penurie”, a spus ministrul.

Un astfel de scenariu a fost deja înregistrat în perioada stării de alertă, când numărul stațiilor din țară fără motorină a ajuns la 109. Potrivit lui Junghietu, autoritățile au intervenit atunci prin ajustarea marjelor, modificarea formulei de calcul și facilitarea transportului produselor petroliere prin punctele de frontieră.

Consumul ridicat pune și el presiune pe piață. Doar ieri au intrat în țară aproximativ 2 400 de tone de motorină și 600 de tone de benzină, pe când consumul zilnic de motorină ajunge la 2 000–2 500 de tone.

„Ce înseamnă 2500 de tone de motorină? Asta înseamnă aproape 3 milioane de litri pe care le consumă piața noastră pe zi de motorină. […] O pondere foarte mare nu este doar transportul personal, dar o pondere se duce la agricultori, la transportatori”, a precizat ministrul.

În aceste condiții, Junghietu spune că autoritățile trebuie să fie pregătite pentru o eventuală agravare a situației internaționale.

„Trebuie să fim prudenți, să fim pregătiți, că în cazul când criza devine mai persistentă, avem pârghii pentru a interveni rapid și a proteja consumatorii și cetățenii, și economia în primul rând. Imaginați-vă, la moment se prefigurează și deja există premisele unei crize de combustibil, de motorină și de kerosen la nivel mondial”, a declarat ministrul.