Moldovenilor li s-a „acrit” de business. Numărul întreprinderilor, în 2020, mai mic decât cel al entităților lichidate

În anul 2020, în Republica Moldova, au fost create 5 mii de întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, arată studiul privind demografia întreprinderilor al Biroului Național de Statistică.

În 2020 numărul întreprinderilor a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință a constituit 13,8% (raportul dintre numărul de întreprinderi nou create și al întreprinderilor active în anul de referință). Din numărul de întreprinderi noi create în anul 2019, în anul 2020 au fost active 45,9%, iar indicatorul înregistrat în anul 2018 au fost de 44,3%. Numărul de întreprinderi active peste 7 ani în 2020 a constituit 22,7 mii unități. Totodată, în perioada analizată rata de desființare a întreprinderilor a constituit 28,7%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi lichidate raportat la numărul de întreprinderi active, în anul 2020.

Cele mai multe întreprinderi active, anul anul trecut, își desfășurau activitatea în domeniul comerțului -15,5 mii sau 42,4% din totalul unităților active, în industria prelucrătoare – 3,6 mii de întreprinderi sau 10,0% din totalul celor active. Întreprinderile din domeniul producției și furnizarea a energiei electrice și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat cea mai mare rată de creare – 92,6%. În același timp, întreprinderile din domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au înregistrat cea mai mare rată de desființare – de 42,1%.

Pe forme de proprietate, anul trecut, întreprinderile private constituiau 33,6 mii unități sau 92,1% din totalul celor active, proprietate publică – 0,6 mii (1,6%), străină – 1,5 mii (4,0%), iar întreprinderile mixte – 0,8 mii (2,3%).

În profil teritorial, întreprinderile active au fost repartizate după cum urmează: mun. Chișinău – 23,0 mii sau 63,1% din totalul întreprinderilor active, regiunea de dezvoltare Centru – 5,7 mii (15,5%), Nord – 4,7 mii (12,9%), Sud – 2 mii (5,4%), și UTA Găgăuzia – 1,2 mii (3,2%).

În Chișinău au fost create 2,8 mii întreprinderi noi și desființate 6,2 mii, în regiunea de dezvoltare Centru – 0,9 mii (lichidate 1,6 mii), Nord – 0,7 mii (-1,8 mii), Sud – 0,4 mii (-0,5 mii) și în UTA Găgăuzia – 0,2 mii (-0,3 mii).

#busness #profil #domenii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.