Moldovenilor li s-a „acrit” de business. Numărul întreprinderilor, în 2020, mai mic decât cel al entităților lichidate

În anul 2020, în Republica Moldova, au fost create 5 mii de întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, arată studiul privind demografia întreprinderilor al Biroului Național de Statistică.

În 2020 numărul întreprinderilor a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință a constituit 13,8% (raportul dintre numărul de întreprinderi nou create și al întreprinderilor active în anul de referință). Din numărul de întreprinderi noi create în anul 2019, în anul 2020 au fost active 45,9%, iar indicatorul înregistrat în anul 2018 au fost de 44,3%. Numărul de întreprinderi active peste 7 ani în 2020 a constituit 22,7 mii unități. Totodată, în perioada analizată rata de desființare a întreprinderilor a constituit 28,7%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi lichidate raportat la numărul de întreprinderi active, în anul 2020.

Cele mai multe întreprinderi active, anul anul trecut, își desfășurau activitatea în domeniul comerțului -15,5 mii sau 42,4% din totalul unităților active, în industria prelucrătoare – 3,6 mii de întreprinderi sau 10,0% din totalul celor active. Întreprinderile din domeniul producției și furnizarea a energiei electrice și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat cea mai mare rată de creare – 92,6%. În același timp, întreprinderile din domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au înregistrat cea mai mare rată de desființare – de 42,1%.

Pe forme de proprietate, anul trecut, întreprinderile private constituiau 33,6 mii unități sau 92,1% din totalul celor active, proprietate publică – 0,6 mii (1,6%), străină – 1,5 mii (4,0%), iar întreprinderile mixte – 0,8 mii (2,3%).

În profil teritorial, întreprinderile active au fost repartizate după cum urmează: mun. Chișinău – 23,0 mii sau 63,1% din totalul întreprinderilor active, regiunea de dezvoltare Centru – 5,7 mii (15,5%), Nord – 4,7 mii (12,9%), Sud – 2 mii (5,4%), și UTA Găgăuzia – 1,2 mii (3,2%).

În Chișinău au fost create 2,8 mii întreprinderi noi și desființate 6,2 mii, în regiunea de dezvoltare Centru – 0,9 mii (lichidate 1,6 mii), Nord – 0,7 mii (-1,8 mii), Sud – 0,4 mii (-0,5 mii) și în UTA Găgăuzia – 0,2 mii (-0,3 mii).

#busness #profil #domenii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.