De unde apar banii? Mituri și realitate

Te-ai întrebat vreodată de unde vin banii? La sigur ai auzit mai multe mituri la acest subiect. De exemplu, unii consideră că banii sunt emiși numai și numai de Banca Națională a Moldovei, ceea ce nu este adevărat. În cadrul podcastului „De unde vin banii” cu Vitalie Condrațchi, BNM oferă unele precizări.

„Lucrurile sunt adevărate dacă ne referim la tipărirea leilor. Însă, este interesant că Banca Națională a pus în circulație bancnote de doar 23 de miliarde de lei, pe când, în economie sunt peste 87 de miliarde.”

În acest podcast, Guvernatorul BNM, Octavian Armașu ne spune de unde vin banii.

„În general, banii sunt emiși de Banca Națională conform activelor pe care le deține, care circulă și devin instrumente de schimb între agenții economici, instituțiile financiare. Sigur că banii încep a circula, a se multiplica, iar mecanismul este simplu. Atunci când banii ajung la o bancă, să presupunem că banca acordă un credit unui agent economic sau unei persoane fizice, la rândul lor, agentul economic sau persoana fizică cheltuie acești bani, devin venitul cuiva. Acel cineva a primit banii, vine, îi depune la depozit, poate nu toți, o parte din ei. O parte din banii depuși la depozit, Banca Națională îi ia înapoi sub formă de rezerve obligatorii, iar cealaltă parte este oferită în continuare drept credit de către banca comercială. În acest fel suma se diminuează, dar se multiplică în același timp.”

Numerarul, banii fizici pe care îi păstrăm în portmoneu sau sub saltea, în limbajul bancar se numesc masa monetară M0 sau banii Băncii Naționale. Aici nu se includ banii fizici deținuți în casierie de băncile comerciale și de Banca Națională.

M3 conține banii fizici, depozitele, creditele populației și ale agenților economici în lei și valută. Toți acești bani, pe care nu îi putem ține în mână și care există doar ca niște cifre, biți în calculatoare se numesc masa monetară M3 sau totalul de bani existenți într-o economie.

Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții.

#Educație Financiară #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.