După 2027, fără gaz rusesc în UE: Grecia analizează construcția unui nou terminal LNG

16 Feb. 2026, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Feb. 2026, 11:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Grecia analizează posibilitatea construirii unui nou terminal plutitor de gaz natural lichefiat (FSRU), o investiție estimată la 650 de milioane de euro, în contextul în care Europa de Est ar putea avea nevoie de volume suplimentare de LNG după oprirea definitivă a importurilor de gaz rusesc.

Decizia finală de investiție depinde însă de rezultatul negocierilor purtate de compania Gastrade cu potențiali clienți din Europa Centrală și de Est pentru semnarea unor contracte pe termen lung, de aproximativ 15 ani. În paralel, proiectul a atras interesul capitalului bancar american, iar compania poartă discuții cu instituții precum DFC și Export-Import Bank of the United States (US EXIM), potrivit declarațiilor directorului general al Gastrade, Kostas Sifnaios.

Mai multe detalii privind posibilele contracte de achiziție de LNG american ar putea fi clarificate după o reuniune programată pe 24 februarie la Washington, unde este așteptată o participare importantă din partea oficialilor europeni, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene.

Potrivit estimărilor asociației operatorilor europeni de transport gaze, ENTSO-G, Europa de Sud-Est ar putea avea nevoie, în următorii ani, de aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaze anual. Deficitul ar fi generat atât de oprirea fluxurilor rusești – estimată la 15–16 miliarde metri cubi –, cât și de creșterea economică a regiunii, care ar adăuga o cerere suplimentară de circa 17 miliarde metri cubi până la finalul deceniului.

O parte din necesar ar urma să fie acoperită de producția din proiectul Neptun Deep din România, estimată la 7–8 miliarde metri cubi anual, precum și de livrări suplimentare din Azerbaidjan prin Coridorul Sudic. Totuși, o parte importantă a deficitului ar trebui acoperită prin importuri de LNG.

În prezent, Grecia dispune de două terminale LNG – Revithoussa și unitatea recent operațională de la Alexandroupolis. Dacă va fi construit un al doilea FSRU în Marea Egee, capacitatea de export către regiune ar putea crește cu 5–6 miliarde metri cubi anual. În lipsa noii investiții, capacitatea existentă ar fi folosită în principal pentru acoperirea consumului intern al Greciei, estimat la aproximativ 7 miliarde metri cubi anual.

Potrivit conducerii Gastrade, operarea a două terminale plutitoare în aceeași zonă ar permite și optimizarea fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea navelor între unități în caz de condiții meteo nefavorabile sau indisponibilități tehnice. În acest scenariu, Grecia ar putea gestiona anual 50–60 de transporturi suplimentare de LNG destinate Europei de Sud-Est.

Decizia de investiție ar putea fi luată până în primul trimestru din 2027, iar noul terminal ar putea deveni operațional în 2028, dacă vor fi îndeplinite condițiile comerciale și de finanțare. Printre factorii care cresc probabilitatea realizării proiectului se numără angajamentul Uniunii Europene de a opri importurile de gaz rusesc din noiembrie 2027, discuțiile privind sprijinul financiar pentru infrastructuri energetice strategice și presiunile pentru dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor din care face parte și Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.