După 2027, fără gaz rusesc în UE: Grecia analizează construcția unui nou terminal LNG

16 Feb. 2026, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Feb. 2026, 11:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Grecia analizează posibilitatea construirii unui nou terminal plutitor de gaz natural lichefiat (FSRU), o investiție estimată la 650 de milioane de euro, în contextul în care Europa de Est ar putea avea nevoie de volume suplimentare de LNG după oprirea definitivă a importurilor de gaz rusesc.

Decizia finală de investiție depinde însă de rezultatul negocierilor purtate de compania Gastrade cu potențiali clienți din Europa Centrală și de Est pentru semnarea unor contracte pe termen lung, de aproximativ 15 ani. În paralel, proiectul a atras interesul capitalului bancar american, iar compania poartă discuții cu instituții precum DFC și Export-Import Bank of the United States (US EXIM), potrivit declarațiilor directorului general al Gastrade, Kostas Sifnaios.

Mai multe detalii privind posibilele contracte de achiziție de LNG american ar putea fi clarificate după o reuniune programată pe 24 februarie la Washington, unde este așteptată o participare importantă din partea oficialilor europeni, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene.

Potrivit estimărilor asociației operatorilor europeni de transport gaze, ENTSO-G, Europa de Sud-Est ar putea avea nevoie, în următorii ani, de aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaze anual. Deficitul ar fi generat atât de oprirea fluxurilor rusești – estimată la 15–16 miliarde metri cubi –, cât și de creșterea economică a regiunii, care ar adăuga o cerere suplimentară de circa 17 miliarde metri cubi până la finalul deceniului.

O parte din necesar ar urma să fie acoperită de producția din proiectul Neptun Deep din România, estimată la 7–8 miliarde metri cubi anual, precum și de livrări suplimentare din Azerbaidjan prin Coridorul Sudic. Totuși, o parte importantă a deficitului ar trebui acoperită prin importuri de LNG.

În prezent, Grecia dispune de două terminale LNG – Revithoussa și unitatea recent operațională de la Alexandroupolis. Dacă va fi construit un al doilea FSRU în Marea Egee, capacitatea de export către regiune ar putea crește cu 5–6 miliarde metri cubi anual. În lipsa noii investiții, capacitatea existentă ar fi folosită în principal pentru acoperirea consumului intern al Greciei, estimat la aproximativ 7 miliarde metri cubi anual.

Potrivit conducerii Gastrade, operarea a două terminale plutitoare în aceeași zonă ar permite și optimizarea fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea navelor între unități în caz de condiții meteo nefavorabile sau indisponibilități tehnice. În acest scenariu, Grecia ar putea gestiona anual 50–60 de transporturi suplimentare de LNG destinate Europei de Sud-Est.

Decizia de investiție ar putea fi luată până în primul trimestru din 2027, iar noul terminal ar putea deveni operațional în 2028, dacă vor fi îndeplinite condițiile comerciale și de finanțare. Printre factorii care cresc probabilitatea realizării proiectului se numără angajamentul Uniunii Europene de a opri importurile de gaz rusesc din noiembrie 2027, discuțiile privind sprijinul financiar pentru infrastructuri energetice strategice și presiunile pentru dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor din care face parte și Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

28 Oct. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.