Motorina lovește în plin fermierii! Factura a crescut cu 880 de lei pentru fiecare hectar

Ieftinirea motorinei din ultimele zile reprezintă doar o gură de aer pentru agricultorii din Republica Moldova, după scumpirea acumulată față de începutul verii. Economistul Iurie Rija arată că majorarea prețului combustibilului a adăugat aproximativ 880 de lei la costurile pentru fiecare hectar lucrat, iar povara este și mai mare în cazul fermelor cu recolte slabe.

Potrivit economistului, la 6 octombrie prețul maxim al motorinei a coborât la 35,42 lei/litru, cu 1,42 lei mai puțin decât la sfârșitul lunii septembrie. Comparativ cu începutul lunii iulie, însă, combustibilul rămâne considerabil mai scump.

La începutul lui iulie, litrul de motorină costa 24,41 lei. Diferența față de nivelul din 6 octombrie este de aproximativ 11 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire de circa 45%.

Iurie Rija susține că evoluția nu este determinată doar de prețul petrolului. Potrivit estimărilor citate de economist, restricțiile din Rusia și China, împreună cu perturbările din Golful Persic, ar scoate de pe piața internațională de export aproximativ 1–1,3 milioane de barili de motorină pe zi.

În aceste condiții, importatorii sunt nevoiți să concureze pentru volume mai mici de combustibil, iar presiunea se transmite inclusiv asupra prețurilor achitate de Republica Moldova.

Impactul asupra agriculturii este semnificativ. La un consum de aproximativ 80 de litri de motorină pentru un hectar, diferența de preț față de începutul verii generează cheltuieli suplimentare de circa 880 de lei/ha.

În cazul unei recolte de 5 tone la hectar, scumpirea motorinei adaugă aproximativ 176 de lei la costul fiecărei tone de producție. Dacă productivitatea scade la 3 tone/ha, costul suplimentar se apropie deja de 300 de lei pentru fiecare tonă.

„Cu cât recolta e mai slabă, cu atât costul pe tonă apasă mai tare”, explică Rija.

Economistul avertizează că, dacă prețurile oferite agricultorilor pentru cereale nu cresc suficient pentru a absorbi aceste cheltuieli, diferența este suportată direct din veniturile fermierilor. În consecință, rămân mai puține resurse pentru investiții și pentru finanțarea următorului sezon agricol.

În opinia lui Iurie Rija, reducerea prețului motorinei înregistrată la începutul lunii octombrie trebuie privită în contextul scumpirii acumulate în ultimele luni: „Ieftinirea din octombrie e o gură de aer, nu o rezolvare”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană discută o reformă a procesului decizional, care ar limita posibilitatea statelor membre de a bloca prin veto decizii cu privire la sancțiunile, încălcările fiscale și procesul de aderare a noilor țări. În locul unanimității, Bruxelles-ul propune extinderea utilizării votului cu majoritate calificată.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat pentru The Guardian că UE are nevoie de mecanisme de decizie mai rapide și mai eficiente, inclusiv pentru a evita situațiile în care un singur stat poate bloca decizii susținute de restul membrilor Uniunii.

„Gata cu Viktor Orbán”, a declarat Kos, făcând referire la situațiile în care Budapesta a folosit dreptul de veto în negocierile europene, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit comisarului, Uniunea are nevoie și de instrumente mai operative decât mecanismul prevăzut de articolul 7 al Tratatului UE, care permite inclusiv suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru în cazul încălcării grave a valorilor europene.

„Propunerea noastră este să facem procesul decizional mai eficient. Propunem o utilizare mai largă a votului cu majoritate calificată, ceea ce nu este ceva nou. Noutatea constă în faptul că propunem reducerea numărului de decizii care necesită unanimitate chiar în procesul de aderare a noilor state la Uniune”, a explicat Marta Kos.

Conform formulei discutate, unanimitatea celor 27 de state membre ar urma să fie păstrată pentru două momente-cheie ale aderării: lansarea procesului și decizia finală privind admiterea unui nou stat în UE. Pentru o parte dintre deciziile intermediare din procesul de aderare ar putea fi suficient votul majorității calificate.

O asemenea schimbare este importantă și pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, deoarece ar reduce posibilitatea ca un singur stat membru să blocheze anumite etape intermediare ale negocierilor de aderare.

Reforma nu poate însă intra în vigoare automat. Modificările propuse trebuie să parcurgă procedurile europene necesare și, paradoxal, schimbarea regulilor care limitează unanimitatea are nevoie ea însăși de acordul statelor membre.

Discuțiile privind restrângerea utilizării veto-ului s-au intensificat în ultimele luni. În septembrie, 11 state membre ale UE, printre care Franța, Germania, Spania, Țările de Jos și Suedia, au cerut analizarea unei treceri mai largi de la unanimitate la majoritatea calificată în domeniul politicii externe.

Statele respective au susținut și utilizarea mai frecventă a „abținerii constructive”, mecanism prin care o țară poate să nu susțină o anumită decizie fără să o blocheze pentru toate celelalte state membre.