Uniunea Europeană discută o reformă a procesului decizional, care ar limita posibilitatea statelor membre de a bloca prin veto decizii cu privire la sancțiunile, încălcările fiscale și procesul de aderare a noilor țări. În locul unanimității, Bruxelles-ul propune extinderea utilizării votului cu majoritate calificată.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat pentru The Guardian că UE are nevoie de mecanisme de decizie mai rapide și mai eficiente, inclusiv pentru a evita situațiile în care un singur stat poate bloca decizii susținute de restul membrilor Uniunii.

„Gata cu Viktor Orbán”, a declarat Kos, făcând referire la situațiile în care Budapesta a folosit dreptul de veto în negocierile europene, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit comisarului, Uniunea are nevoie și de instrumente mai operative decât mecanismul prevăzut de articolul 7 al Tratatului UE, care permite inclusiv suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru în cazul încălcării grave a valorilor europene.

„Propunerea noastră este să facem procesul decizional mai eficient. Propunem o utilizare mai largă a votului cu majoritate calificată, ceea ce nu este ceva nou. Noutatea constă în faptul că propunem reducerea numărului de decizii care necesită unanimitate chiar în procesul de aderare a noilor state la Uniune”, a explicat Marta Kos.

Conform formulei discutate, unanimitatea celor 27 de state membre ar urma să fie păstrată pentru două momente-cheie ale aderării: lansarea procesului și decizia finală privind admiterea unui nou stat în UE. Pentru o parte dintre deciziile intermediare din procesul de aderare ar putea fi suficient votul majorității calificate.

O asemenea schimbare este importantă și pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, deoarece ar reduce posibilitatea ca un singur stat membru să blocheze anumite etape intermediare ale negocierilor de aderare.

Reforma nu poate însă intra în vigoare automat. Modificările propuse trebuie să parcurgă procedurile europene necesare și, paradoxal, schimbarea regulilor care limitează unanimitatea are nevoie ea însăși de acordul statelor membre.

Discuțiile privind restrângerea utilizării veto-ului s-au intensificat în ultimele luni. În septembrie, 11 state membre ale UE, printre care Franța, Germania, Spania, Țările de Jos și Suedia, au cerut analizarea unei treceri mai largi de la unanimitate la majoritatea calificată în domeniul politicii externe.

Statele respective au susținut și utilizarea mai frecventă a „abținerii constructive”, mecanism prin care o țară poate să nu susțină o anumită decizie fără să o blocheze pentru toate celelalte state membre.