„Născut în chinuri”. După trei ore de replici tăioase, bugetul Chișinăului a fost votat în lectura a doua

Consilierii municipali au votat în lectura a doua bugetul Capitalei, după trei ore de replici tăioase. Bugetul a fost aprobat cu votul a 35 de consilieri.

Astfel, în bugetul pentru anul 2022 urmează să fie acumulate venituri în sumă de 5,4 miliarde de lei iar cheltuielile sunt prognozate la 6,6 miliarde de lei. Deficitul va constitui 1,1 miliarde de lei.

Trei miliarde de lei vor fi transferuri de la bugetul de stat, iar deficitul va fi acoperit din împrumuturi interne și emisiuni de obligațiuni municipale – 812,6 mil. lei, împrumuturi externe pentru implementarea proiectelor – 450,5 mil. lei, precum și prin soldul fondurilor pe conturile bugetului municipal la finele anului curent (300 milioane lei.

În ceea ce privește taxele locale, acestea vor crește în concordanță cu inflația față de anul precedent (+ 3,8% în 2020). Totodată, unele taxe vor rămâne la nivelul actual (taxă pentru curățenia sanitară, taxă de la proprietarii de câini, taxă pentru cazare temporară, încasată de la structurile de cazare).

Taxelor pentru entitățile care prestează servicii de transport persoane în regim de taxi va crește la 350 de lei lunar pe vehicul, întrucât cuantumul acestora nu s-a modificat din 2013. Taxele pentru unitățile care deservesc cursele regulate vor rămâne la nivelul anului trecut – de la 325 la 700 de lei pe lună, în funcție de cursă.

Se prevede că în cazul sistării activității agenților economici în baza deciziilor Comisiei pentru Situații de Urgență în legătură cu pandemia, aceștia vor fi scutiți de la plata taxelor locale. În ceea ce privește impozitarea unităților comerciale și prestatoare de servicii, în 2022, pentru majoritatea acestora, taxele locale vor crește.

Totodată, se introduce o taxă locală pentru restaurantele pentru animale – 5,5 mii lei, pentru apartamente-hoteluri – 4 mii lei, pensiuni – 4 mii lei, casele de licitații – 20 mii lei și vânzătorii ambulanți – 2 mii lei. Taxele pentru magazinele online vor crește de la 5 mii la 7,5 mii lei, în timp ce în primul an de activitate a magazinului, plata va fi de 50% din această sumă.

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.