Nemții închid supapa petrolului rusesc! Moscova susține că a primit solicitări din Germania

Germania, cea mai mare economie a Europei, a anunțat marți că va importa petrol din Kazahstan, respingând astfel orice fel de speculații potrivit cărora la începutul anului 2023 ar cumpăra petrol de la ruși, transmite Bloomberg, citat de digi24.ro.

Recent oficialii germani au informat că intenţionează să pună punct importurilor de petrol rusesc până la finele lui 2022. Însă aceste declaraţii au fost puse sub semnul întrebării după ce directorul general al companiei care deţine reţeaua de conducte petroliere din Rusia a spus că a primit solicitări pentru livrarea de ţiţei rusesc în primul trimestru din 2023.

În mod istoric, rafinăriile germane de la Leuna şi Schwedt au fost puternic dependente de importurile de petrol rusesc livrat prin conducte. Acum, petrolul livrat Germaniei prin conducta Drujba, cel mai important oleoduct din Europa, va proveni din Kazahstan, chiar dacă un acord în acest sens nu a fost încă finalizat.

„Informaţiile potrivit cărora Germania a comandat petrol din Rusia nu sunt adevărate”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Ministerul german al Economiei. „Companiile petroliere de la rafinăriile Leuna şi Schwedt nu vor mai comanda petrol rusesc în anul care va veni”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Rafinăria PCK de la Schwedt „şi-a rezervat capacităţi pentru ţiţei kazah în sistemul de conducte”, începând încă din luna ianuarie, a mai spus purtătoare de cuvânt de la Ministerul german al Economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.