Nenorocirea care a lovit crunt Moldova! Sunt afectați mii de oameni: Lumea pleacă pentru un loc de trai mai bun

Rectorul Academiei de Studii Economice subliniază impactul negativ al natalității scăzute și al exodului populației

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică în creștere, marcând unul dintre cele mai accentuate ritmuri de depopulare din lume. Această realitate se reflectă în numărul redus de elevi și studenți prezenți în instituțiile de învățământ din țară, potrivit declarațiilor rectorului Academiei de Studii Economice, Alexandru Stratan. Problemele majore cu care se confruntă țara sunt natalitatea extrem de scăzută și migrația masivă a populației.

În urma unei reforme universitare, Academia de Studii Economice a preluat Institutul Național de Cercetări Economice, care include Centrul de Cercetări Demografice – singura structură din Republica Moldova care realizează prognoze demografice oficiale. Rectorul ASEM subliniază că datele oficiale evidențiază situația demografică precară a țării, întrucât tot mai mulți cetățeni moldoveni aleg să părăsească țara pentru a-și căuta un viitor mai bun în străinătate.

„Moldova este țara cu cel mai rapid ritm de depopulare. Trebuie să luăm măsuri pentru a opri această tendință. Avem două componente principale: natalitatea scăzută, deoarece numărul nașterilor este mai mic decât numărul deceselor, și migrația. Dacă în anii 2000 oamenii plecau în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bun, acum plecările sunt motivate de dorința de a avea o viață mai bună, de servicii de calitate superioară. Exodul actual cuprinde și persoane care nu fac parte din categoria celor defavorizate”, a declarat Alexandru Stratan în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Rectorul a subliniat că bugetul de stat al Republicii Moldova se confruntă cu un șoc dublu: pe de o parte, forța de muncă potențială pleacă în străinătate, iar pe de altă parte, persoanele ajunse la vârsta pensionării se întorc în țară.

„Pleacă segmentul de vârstă cuprins între 25 și 40 de ani, care este în perioada cea mai productivă. De asemenea, observăm revenirea persoanelor de peste 60 de ani, adică a celor care sunt la vârsta de pensionare. Astfel, pe de o parte, pierdem populația care poate contribui la dezvoltarea economică și poate asigura plățile sociale, iar pe de altă parte, există o presiune suplimentară atunci când se întorc doar persoanele de vârsta pensionară”, a adăugat rectorul Academiei de Studii Economice.

Populația Republicii Moldova se va reduce cu 200 mii de oameni în cinci ani, la 2,32 milioane locuitori, arată estimările făcute de FMI privind evoluția economică a Republicii Moldova.

Astfel, populația țării se va reduce treptat. În anul 2023 va fi de 2,49 milioane locuitori, în 2024 – 2,45 milioane locuitori, iar în anul 2027 – 2,32 milioane locuitori.

FMI atrage atenția că depopularea Republicii Moldova rămâne o problemă gravă pentru țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depopulare #migrație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.