Nervozitate tot mai mare în bârlogul Gazpromului cu privire la audit! Parlicov: Pentru noi rămâne un document valabil

În cadrul ședinței Consiliului de Observatori al SA „Moldovagaz” din 2 noiembrie curent, reprezentanții Gazprom și-au exprimat poziția față de auditul datoriilor istorice, pretinse de SAP Gazprom de la compania fiică din Moldova. Pentru noi, acesta rămâne un document valabil, iar Guvernul se va baza pe concluziile auditului în discuțiile ulterioare cu Gazprom, potrivit declarației ministrului Energiei, Victor Parlicov.

Parlicov spune că în cadrul ședinței s-a votat pe marginea raportului de audit, însă nu a fost examinată și propunerea Guvernului de soluționare a pretinsei datorii a Moldovagaz față de acționarul său majoritar. Astfel, vom propune din nou examinarea formulei de soluționare a problemei datoriilor, prezentate de noi, sau așteptăm propuneri alternative din partea Gazprom.

„Între timp, vom încerca să facem claritate pe o serie de aspecte menționate în raport, pe care însă auditorii nu s-au putut pronunța în fond, din cauza lipsei documentelor în cadrul Moldovagaz, în special ce țin de datoria formată înainte de anul 2003. Este vorba de contribuția Republicii Moldova la formarea SA Moldovagaz, corectitudinea evaluării activelor și a includerii lor în capitalul social al întreprinderii. La fel, ne interesează corectitudinea reflectării în contabilitatea Moldovagaz a cambiilor emise de Guvern pentru stingerea datoriei față de Gazprom, în special alocarea datoriilor între malul stâng și cel drept”, se mai arată în declarația ministrului Parlicov.

Într-un comunicat de presă, Moldovagaz spune că în ședința din 2 noiembrie, Consiliul de administrare al companiei nu a aprobat raportul de audit al datoriilor istorice. Împotrivă s-au pronunțat 4 din cei 6 membri ai Consiliului de Administrare, care reprezintă acționarul majoritar – Gazprom, potrivit informațiilor Moldovagaz.

Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, ar constitui 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. „Bani pe care îi poate achita Moldovagaz. Sunt bani în marja de profitabilitate a companiei”, a punctat Parlicov, care nu a putut explica de unde s-a luat cifra. „E o cifră mai complexă”, declara la acea vreme ministrul Energiei Victor Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #audit #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.