Nodul Gordian! În trei ani scăpăm de curentul de la Cuciurgan

În trei ani Republica Moldova urmează să importe curent electric din România și să scape de dependența de la Cuciurgan, care este unica sursă de achiziție a energiei electrice. Vicepremierul, Andrei Spânu declară că în câteva luni urmează să fie semnat contractul cu compania care va construi linia de înaltă tensiune de 400 kV Vulcănești-Chișinău.

”Este preconizată construirea unei stații de conversie back-to-back în Vulcănești, modernizarea și extinderea în Chișinău și în Vulcănești a stațiilor de 400 kV. proiectul de interconectare asincronă a sistemelor de energie electrică dintre Moldova și România va fi finalizat până în 2024”, a mai punctat Spânu la TVR Moldova.

Costul total al proiectului este estimat la 260 mil. de euro și este finanțat BERD, BEI și Banca Mondială.

Anterior, implementarea proiectului de interconectare asincronă a sistemelor de energie electrică dintre Moldova și România a fost împiedicată de autoritățile predecesoare, din cauza interesele acestora în domeniul energiei și implementarea anumitor scheme pentru achiziționarea de energie electrică dintr-o singură sursă prin companii interpuse.

Autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

#Energie #contract #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.