Noi amenințări din Rusia: Anglia, distrusă în trei minute și Finlanda în 10 secunde cu rachetele hipersonice Satan 2

Un aliat al lui Putin de rang înalt a amenințat că Rusia va trage cu arme nucleare în Marea Britanie, susținând că va dura doar trei minute.

Finlanda, care este pregătită să adere la NATO, va fi distrusă în zece secunde, s-a lăudat vicepreședintele comisiei de apărare a Dumei, Aleksii Zhuravliov.

Amenințările oficialului semnalează frustrări față de felul cum merge invazia Ucrainei de către Putin, dar și față de candidatura Finlandei la NATO.

Rusia a întrerupt furnizarea de energie electrică a Finlandei în această dimineață. Țara nordică importă zece la sută din electricitatea sa din Rusia. Fluxurile de energie rusă către Finlanda s-au oprit, deoarece importatorul de stat nu a primit plățile necesare, potrivit Daily Mail.
RAO Nordic a avertizat vineri: „Din păcate, suntem forțați să remarcăm că pentru volumele care au fost vândute pe bursa Nord Pool din 6 mai, fondurile nu au fost încă creditate în contul nostru bancar”.

În Finlanda există suficientă energie electrică chiar și fără importuri din Rusia, potrivit Fingrid Oy, care operează sistemul de transport al țării. Aceste fluxuri au reprezentat recent aproximativ zece la sută din consum, se arată într-un comunicat
Zhuravlyov a spus că „dacă Finlanda vrea să se alăture acestui bloc, atunci scopul nostru este absolut legitim – să punem la îndoială existența acestui stat. Acest lucru este logic.
„Dacă Statele Unite ne amenință statul, este bine: aici este Sarmat [racheta Satan-2] pentru tine și tu vei fi cenușă nucleară dacă crezi că Rusia nu ar trebui să existe. […] Și Finlanda spune că este una cu SUA. Ei bine, stați la coadă. Finlandezii în general ar trebui să fie recunoscători Rusiei pentru statutul lor, pentru faptul că Finlanda există ca țară”.

Întrebat dacă Rusia va reloca arme nucleare la granița cu Finlanda, el a spus: „Pentru ce? Nu avem nevoie. Putem lovi cu un Sarmat din Siberia și chiar să ajungem în Marea Britanie. Și dacă lovim de la Kaliningrad… timpul de atingere al hipersonicului este de 200 de secunde – așa că mergeți mai departe, băieți. La granița cu Finlanda nu vom avea arme strategice, ci de clasă Kinjal, una care va ajunge în Finlanda în 20 de secunde, sau chiar 10 secunde”.

El a subliniat că Rusia își va întări masiv forțele militare de pe flancul său vestic. Oficialul a declarat că Finlanda este provocată să adere la NATO de Statele Unite și Regatul Unit. „Finlandezii nu au nimic de împărțit cu noi. Ei primesc mai mult de 90% gaz, cherestea și multe altele de la noi. Cine are nevoie de luptă în primul rând? Finlandezii? Nu le este frică că Rusia îi atacă. Desigur, mai devreme sau mai târziu americanii îi vor forța să facă asta”.

Întrebat despre țările baltice Lituania, Letonia și Estonia, el a spus că Rusia le va zdrobi atunci când va fi necesar. „Sunt la fel de urâte ca niște insecte împuțite. Dar vor trebui zdrobite atunci când este necesar. Acum insecta este mică și mirositoare”.

#amenintari #rachete #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.