Noi amenințări din Rusia: Anglia, distrusă în trei minute și Finlanda în 10 secunde cu rachetele hipersonice Satan 2

Un aliat al lui Putin de rang înalt a amenințat că Rusia va trage cu arme nucleare în Marea Britanie, susținând că va dura doar trei minute.

Finlanda, care este pregătită să adere la NATO, va fi distrusă în zece secunde, s-a lăudat vicepreședintele comisiei de apărare a Dumei, Aleksii Zhuravliov.

Amenințările oficialului semnalează frustrări față de felul cum merge invazia Ucrainei de către Putin, dar și față de candidatura Finlandei la NATO.

Rusia a întrerupt furnizarea de energie electrică a Finlandei în această dimineață. Țara nordică importă zece la sută din electricitatea sa din Rusia. Fluxurile de energie rusă către Finlanda s-au oprit, deoarece importatorul de stat nu a primit plățile necesare, potrivit Daily Mail.
RAO Nordic a avertizat vineri: „Din păcate, suntem forțați să remarcăm că pentru volumele care au fost vândute pe bursa Nord Pool din 6 mai, fondurile nu au fost încă creditate în contul nostru bancar”.

În Finlanda există suficientă energie electrică chiar și fără importuri din Rusia, potrivit Fingrid Oy, care operează sistemul de transport al țării. Aceste fluxuri au reprezentat recent aproximativ zece la sută din consum, se arată într-un comunicat
Zhuravlyov a spus că „dacă Finlanda vrea să se alăture acestui bloc, atunci scopul nostru este absolut legitim – să punem la îndoială existența acestui stat. Acest lucru este logic.
„Dacă Statele Unite ne amenință statul, este bine: aici este Sarmat [racheta Satan-2] pentru tine și tu vei fi cenușă nucleară dacă crezi că Rusia nu ar trebui să existe. […] Și Finlanda spune că este una cu SUA. Ei bine, stați la coadă. Finlandezii în general ar trebui să fie recunoscători Rusiei pentru statutul lor, pentru faptul că Finlanda există ca țară”.

Întrebat dacă Rusia va reloca arme nucleare la granița cu Finlanda, el a spus: „Pentru ce? Nu avem nevoie. Putem lovi cu un Sarmat din Siberia și chiar să ajungem în Marea Britanie. Și dacă lovim de la Kaliningrad… timpul de atingere al hipersonicului este de 200 de secunde – așa că mergeți mai departe, băieți. La granița cu Finlanda nu vom avea arme strategice, ci de clasă Kinjal, una care va ajunge în Finlanda în 20 de secunde, sau chiar 10 secunde”.

El a subliniat că Rusia își va întări masiv forțele militare de pe flancul său vestic. Oficialul a declarat că Finlanda este provocată să adere la NATO de Statele Unite și Regatul Unit. „Finlandezii nu au nimic de împărțit cu noi. Ei primesc mai mult de 90% gaz, cherestea și multe altele de la noi. Cine are nevoie de luptă în primul rând? Finlandezii? Nu le este frică că Rusia îi atacă. Desigur, mai devreme sau mai târziu americanii îi vor forța să facă asta”.

Întrebat despre țările baltice Lituania, Letonia și Estonia, el a spus că Rusia le va zdrobi atunci când va fi necesar. „Sunt la fel de urâte ca niște insecte împuțite. Dar vor trebui zdrobite atunci când este necesar. Acum insecta este mică și mirositoare”.

#amenintari #rachete #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.