„Moldovagaz” poartă negocieri cu companiile ungare MOL și MVM privind posibile achiziții de gaz pentru Transnistria, au declarat surse apropiate situației pentru „Kommersant”. Conform acestora, se mizează ca un acord să fie semnat în curând, ceea ce ar permite începerea livrărilor la începutul lunii februarie. Deocamdată, se discută despre livrări până la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Detaliile privind ruta și prețul livrărilor rămân neclare, iar Transnistria are nevoie de aproximativ 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi.
Gazprom a suspendat livrările de gaz în Moldova începând cu 1 ianuarie 2025, după expirarea contractului de tranzit cu Ucraina, invocând ca motiv problema nerezolvată a datoriilor istorice ale „Moldovagaz”, pe care autoritățile moldovene nu le recunosc. Până atunci, între octombrie 2022 și 1 ianuarie 2025, Gazprom livra în Moldova 5,7 milioane de metri cubi pe zi de gaz prin sistemul de transport al gazelor (GTS) al Ucrainei.
„Moldovagaz” transmitea acest gaz către „Tiraspoltransgaz”, care apoi direcționa gazul pentru producerea de energie electrică la centrala termoelectrică de la Moldova GRES, acoperind necesitățile consumatorilor de pe ambele maluri ale râului Nistru.
După întreruperea livrărilor de gaz, în Transnistria a fost instituită stare de urgență economică. La Moldova GRES au fost puse în funcțiune unități pe bază de cărbune, însă starea tehnică a acestora nu permite operarea la capacitate maximă. În plus, majoritatea centralelor termice din Transnistria funcționează pe gaz, iar stocurile rămase în GTS, folosite pentru furnizarea gazului către gospodării, sunt aproape epuizate.
Din cauza lipsei gazului rusesc, în Transnistria a fost întreruptă încălzirea centralizată și furnizarea de apă caldă în locuințe, au loc întreruperi programate ale electricității, iar aproape toate întreprinderile industriale au fost oprite.
Pe 15 ianuarie 2025, după o vizită în Rusia, șeful Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia va livra gaz Transnistriei ca ajutor umanitar, îndemnând autoritățile Moldovei să nu blocheze aceste livrări. Cu toate acestea, organizarea acestor livrări se confruntă cu probleme semnificative, cauzate de pozițiile autorităților Moldovei și Ucrainei.
O companie de construcții fantomă este printre cele mai bogate firme din România. În spatele ei se află o preluare frauduloasă a unui butic de vinuri, clonarea site-ului companiei Construcții Erbașu S.A. și un personaj arestat preventiv pentru fraudă, arată o investigație Recorder.
Firma RICHRBT 1 S.R.L. se afla pe locul 64 în topul celor mai bogate firme din România pe anul 2023, după cifra de afaceri, fiind deasupra unor companii precum COCA-COLA, ENGIE sau BEKO ROMANIA S.A.
Regional Infrastructure Company For Highways Roads Bridges and Tunnels S.R.L. a raportat în bilanțurile contabile ale ultimilor ani venituri de 3,6 miliarde de lei, asta însemnând peste 700 de milioane de euro. Astfel, firma este pe primul loc la obiectul de activitate declarat: lucrări de construcții de drumuri și autostrăzi.
Recorder arată că firma are o cifră de afaceri mai mare și decât compania UMB, cea care în prezent se ocupă efectiv de mai bine de construcția a jumătate din autostrăzile României.
Firma RICHRBT 1 S.R.L. nu are un sediu clar, deși formal, sediul principal este înregistrat la Piața Charles de Gaulle numărul 16 din București, dar la adresa indicată se găsește un sens giratoriu.
O situație similară este și la sediile secundare declarate de firmă la Registrul Comerțului, unde, la adresele indicate fie nu sunt imobile, fie se suprapun cu alte entități, cum ar fi Consulatul Austriei din Constanța.
În anumite cazuri, adresele declarate de RICHRBT 1 S.R.L. se suprapun cu puncte de lucru ale altor firme de construcții, care nu au nicio legătură cu firma. O astfel de firmă este Arcada Company, o companie de construcții recunoscută care printre altele a construit linia de cale ferată Gara de Nord – Otopeni.
„În mod evident, este vorba despre fraudă de natură informatică, pentru că date necorespunzătoare adevărului figurează și în site-ul de prezentare al acestei entități. Din verificările prealabile pe care le-am efectuat la Registrul Comerțului, am constatat că sunt înaintate contracte de comodat și contracte de concesiune care atestă dreptul de folosință a spațiilor care reprezintă punctele de lucru. Contracte pe care niciodată Arcada Company nu le-a inițiat. Contractele sunt false”, a declarat, pentru Recorder, Angelica Roșu, reprezentant Arcada Company S.A., firma de construcții din Galați la al cărei punct de lucru este înregistrată ca adresă secundară pentru firma RICHRBT 1 S.R.L.
Înainte de construcții, firma s-a ocupat cu vinurile
Înainte de a purta denumirea curentă și de a avea ca obiect de lucru construcția de autostrăzi, firma RICHRBT 1 S.R.L. era un butic de cartier de la periferia Bucureștiului.
În 2015, Gabriel Stroe a înființat firma de vinuri Regas Comservimpex S.R.L. În 2024, proprietarul firmei a primit un mesaj de la contabil, care îi semnala faptul că un anume Vasile Ciot a reușit, printr-un e-mail transmis Registrului Comerțului, să preia firma. E-mail-ul conținea un document scanat și semnat prin care cineva care pretindea că este Gabriel Stroe îl delega Vasile Ciot să reprezinte firma la Registrul Comerțului.
Împuternicit cu ajutorul unui document fals, Vasile Ciot a depus în aceeași zi alte documente false prin care a devenit unic asociat și administrator. Ulterior, acesta a făcut modificări repetate în documente, astfel reușind să modifice numele firmei din Regas Comservimpex S.R.L. în Regional Infrastructure Company For Highways Roads Bridges and Tunnels S.R.L., schimbând, totodată, și domeniul de activitate al firmei.
„Nu știu cine este acest Vasile Ciot, nu l-am văzut în viața mea, nu știu cine este”, a declarat Gabriel Stroe, proprietarul păgubit al buticului de vinuri, pentru Recorder.
„N-am semnat nimic eu, să știți!”
Identificat de Recorder, Vasile Ciot, un om care trăiește dintr-o pensie de boală și din muncă ocazională, spune că nu are cunoștință despre situația de la buticul de vinuri.
„N-am auzit de așa ceva. Nu știu, cred că m-a băgat cineva la înaintare, nu știu cum, și n-am semnat nimic eu, să știți! Cineva a dat pe numele meu fals, eu nu fac așa ceva”, a declarat acesta.
În iulie 2024, Vasile Ciot figurează că a vândut societatea cu 126 de milioane de lei, echivalentul a 25 de milioane de euro, către HIDROCOM EMIX AG și TENDA DEVELOPMENT AG, două firme elvețiene reprezentate de Reman Henk, cetățean suedez. Imediat după preluare, în presa din România încep să fie mai multe reclame plătite care anunțau că firma va construi din fonduri proprii mai multe parcuri fotovoltaice în sudul României.
Promovarea firmei s-a făcut și prin intermediul propriului site, unde firma fantomă și-a însușit lucrările făcute de firma Construcții Erbașu S.A., printre ele fiind spații expoziționale, stații de epurare, stadioane și drumuri.
„Sunt niște escroci. Ne-au clonat o parte mare din site-ul nostru. Firma e înființată în 2015 și au declarat că au făcut lucrări pe care noi le-am făcut în 2003, 2004”, a declarat, pentru Recorder, Cristian Erbașu, acționar al companiei.
Folosindu-se de imaginea bună pe care și-a creat-o, RICHARBT 1 S.R.L. a început să comande cantități semnificative de materiale de construcții de la firme internaționale pe care urma să le achite la livrare. Marfă pe care ulterior, fără să o plătească, au dat-o mai departe unei firme din Bulgaria.
În august 2024, firmele elvețiene au cedat către Neculai Prună toate părțile sociale. Om de afaceri din Galați, Prună a fost arestat preventiv în 2016 pentru evaziune fiscală, alături de fiul său, Maris Gabriel Prună. Aceștia au fost acuzați că au făcut parte dintr-o grupare care a păgubit statul român cu 21 de milioane de euro. Procurorii DIICOT au descoperit atunci că gruparea din care făceau parte cei doi se folosea de firme fantomă cărora le schimba numele și adresele sediilor.
Anul acesta, Dumitru Prună, fratele lui Neculai Prună, a depus o plângere penală împotriva fratelui său, acuzându-l că i-a furat firma.
„În data de 3 ianuarie, m-am dus la bancă să ridic niște bilete la ordin. Am depus cerere, iar în urma cererii am fost anunțat de către lucrătorii bancari că nu mai sunt administrator și nici asociat unic la firma mea, și nu mai am dreptul la instrumente de plată”, a declarat, intervievat de Recorder, fratele lui Neculai Prună.
Profit plătit? Nu apare / Reacția ANAF
Conform datelor analizate de Recorder, în perioada 2018-2023, firma RICHRBT 1 S.R.L. a declarat venituri în baza cărora ar fi trebuit să plătească impozite de zeci de milioane de lei.
Cu toate acestea, în bilanțurile depuse de companie, secțiunea de unde ar trebui să apară impozitele pe profit este necompletată. Totuși, firma nu figurează în lista celor care au datorii la stat.
Într-un răspuns transmis Recorder, ANAF a spus că datele solicitate, respectiv ce impozite a plătit firma RICHRBT 1 S.R.L., nu pot fi furnizate, deoarece intră sub incidența secretului fiscal.
„Vă pot confirma că ANAF este în verificare, iar la finalul investigațiilor vom comunica rezultatele”, a declarat, pentru Recorder, Adrian Nicușor Nica, președintele ANAF.
