Nu putem face din stat o fundație de caritate – Grosu, despre situația dezastruoasă de la CFM

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat recentele discuții despre vânzarea Palatului Feroviarilor, subliniind că nu este la curent cu acest subiect, dar a promis că se va documenta mai mult înainte de a oferi detalii suplimentare. „Este pentru prima dată când aud despre această vânzare. Promit să mă documentez și să aflu mai multe detalii”, a declarat Grosu.

Întrebat despre identificarea unor resurse financiare pentru salariile angajaților din sectorul public, Igor Grosu a menționat că autoritățile sunt în căutarea fondurilor necesare, dar a subliniat dificultatea acoperirii unui deficit care continuă să crească.

„E vorba de bani mulți, dar nu poți acoperi un deficit care tot crește. Managementul instituțiilor trebuie să se mobilizeze și să găsească soluții viabile”, a adăugat el.

În ceea ce privește situația Căii Ferate din Moldova, Grosu a criticat managementul anterior al instituției, referindu-se în special la conducerea lui Oleg Tofilat.

„În loc să negocieze cu vecinii ucraineni pentru transportul mărfurilor, o parte din fluxurile de marfă au fost direcționate pe șosele sau pe mare, deși am investit semnificativ în calea ferată de la Sud”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a subliniat că nu este corect să se solicite mereu ajutor din bugetul de stat pentru a acoperi pierderile instituțiilor de stat. „Nu este cinstit să iei mereu din bugetul de stat. Alte întreprinderi de stat, precum Poșta Moldovei sau Moldtelecom, reușesc să funcționeze cu succes, având capital de stat. Nu putem transforma totul într-o societate de binefacere sau fundație de caritate”, a declarat Igor Grosu.

Referindu-se la transportul de pasageri, președintele Parlamentului a menționat că trebuie să existe o gestionare eficientă a fluxurilor de mărfuri și că transportul de mărfuri trebuie să se realizeze într-un mod eficient, fără a depinde de subvențiile din bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Grosu #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.