Răni adânci în agricultură! Producția agricolă scade dramatic, iar cultura de rapiță și cereale sunt aproape distruse

Producția agricolă din Republica Moldova s-a comprimat cu 15% în anul 2024 față de anul anterior, ca urmare a scăderii semnificative a producției vegetale cu 22,9%, în contrast cu creșterea producției animaliere de 5,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În 2024, ponderea producției vegetale în totalul producției agricole a fost de aproximativ 64%, în timp ce producția animaliere a reprezentat 36%. În 2023, aceste procente erau de 71% și 29%, respectiv.

Recolta din 2024 a fost marcată de o micșorare semnificativă a volumului principalelor culturi agricole, printre care: rapița – cu 59,5%, cereale și leguminoase boabe – cu 32,8% (inclusiv porumb pentru boabe – cu 47%, grâu – cu 23,5%, orz – cu 17,6%), sfeclă de zahăr – cu 31,9%, struguri – cu 30,6%, fructe, nuci și pomușoare – cu 22,4%, cartofi – cu 21,5%, floarea soarelui – cu 19% și soia – cu 18,4%.

În ceea ce privește tipurile de exploatații agricole, întreprinderile agricole au produs majoritatea volumului de sfeclă de zahăr (94,5%), rapiță (87,1%), cereale și leguminoase pentru boabe (94%) și floarea soarelui (68,5%). În schimb, majoritatea altor culturi, cum ar fi cartofii (90,5%), legumele (83,7%), strugurii (63,4%), fructele, nucile și pomușoarele (63,7%), au fost produse în gospodăriile populației și gospodăriile țărănești.

Pe de altă parte, producția animaliere a înregistrat o creștere, în special în cazul animalelor în greutate vie (+6,6%), ouălor (+3,4%) și laptelui (+2,3%). În întreprinderile agricole, efectivele de animale au crescut semnificativ comparativ cu 2024, cu 14,8% în cazul porcinelor, 12,8% în cazul ovinelor și caprinelor, 12,3% în cazul păsărilor și 4,6% în cazul bovinelor. Totuși, în gospodăriile populației, șeptelul de animale a scăzut, cu excepția ovinelor și caprinelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seceta #productie #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina