Numerarul fuge din bănci! Moldovenii scot mai mulți bani decât depun

În luna martie 2026, eliberările de numerar din casele băncilor au depășit încasările cu 275 de milioane de lei, indicând un dezechilibru pe fluxul de cash din sistemul bancar, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Volumul total al încasărilor de numerar a constituit 15,705 miliarde de lei, în creștere cu 1,427 miliarde de lei sau 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Principala sursă de intrări rămâne comercializarea mărfurilor de consum, care a generat 9,336 miliarde de lei, echivalentul a 59,4% din total, în creștere cu 17% în termeni anuali.

Datele mai arată că dinamica lunară a încasărilor a revenit pe creștere după scăderile din începutul anului, apropiindu-se de nivelurile din toamna anului trecut.

În paralel, eliberările de numerar au ajuns la circa 16 miliarde de lei, fiind susținute în principal de retragerile de la bancomate, plățile salariale și operațiunile cu valută.

Comparativ cu martie 2025, eliberările de numerar au crescut cu aproximativ 13,8%, reflectând o cerere mai mare de lichidități în economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banci. lei #numerar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.