Moldova a pus banii la salteaua… bancară! 27 de miliarde în martie

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.