Nvidia pompează 100 de miliarde de dolari în OpenAI – mega-centre de date cu putere de 10 gigawați

Nvidia a anunțat că va investi până la 100 de miliarde de dolari în dezvoltarea centrelor de date (Data Centers – DC) pentru OpenAI, furnizând în același timp milioane de unități de procesare grafică (GPU) necesare pentru rularea modelelor de inteligență artificială.

Potrivit planurilor, OpenAI va implementa sisteme Nvidia ce vor necesita o capacitate energetică de 10 gigawați – echivalentul a 4–5 milioane de GPU-uri. Directorul general al Nvidia, Jensen Huang, a declarat într-un interviu pentru CNBC că această cantitate de procesoare va fi livrată în 2025, „de două ori mai mult decât anul trecut”.

„Este un proiect grandios”, a spus Huang, care a apărut în interviu alături de Sam Altman, CEO OpenAI, și Greg Brockman, președintele companiei. Surse citate de CNBC afirmă că primele investiții, de circa 10 miliarde $, vor fi efectuate după construcția unui prim centru de date cu o capacitate de 1 GW. Investițiile ulterioare vor fi ajustate la prețurile pieței din momentul respectiv.

Anunțul a propulsat acțiunile Nvidia, care au crescut cu 3,97% la închiderea ședinței de tranzacționare din 22 septembrie 2025, ducând capitalizarea bursieră a companiei la aproape 4,5 trilioane de dolari.

Cererea pentru cipurile Nvidia a explodat după lansarea ChatGPT în 2022, acestea fiind esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea soluțiilor OpenAI, utilizate acum de sute de milioane de persoane din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nvidia #investiție #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi