O companie importantă de pe piața metalelor bate fierul cât e cald: Riscăm să revenim la monopol

13 Dec. 2021, 13:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Dec. 2021, 13:55 // Actual //  bani.md

Omul de afaceri Valentin Eșanu, cel care administrează Grupul Sofilarex de metal uzat de lângă Hâncești, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că în Republica Moldova ar urma să se revină la monopolul pe piața colectării metalelor feroase și neferoase.

În politica fiscală pentru anul 2022 la capitolul achiziția deșeurilor de metale, plasticul și hârtia au rămas, dar au fost excluse metalelr.  Nu știu din ce cauză deșeurile de plastic și hârtie au rămas. Or, a fost instituit și impozitul pe venit la achiziția metalelor. Respectiv, cetățeanul va achita 800 de lei pentru fiecare tonă de metal. Acest lucru încurajează businessul companiilor care vor lucra la negru și vor fi protejate politic”, a explicat Eșanu.

Omul de afaceri spune că astfel persoanele vor preda metalele companiilor care lucrează la negru.

Compania din regiunea stângă a Nistrului care se ocupă cu distribuția cimentului și a metalului în Republica Moldova va procura metalele de la companiile căpușă și nu va achita cele 12%. Sper că va fi rectificată greșeala. Legea a fost schimbată peste noapte. Vreau să întreb cine a avut interesul acesta”, întreabă retoric omul de afaceri.

Valentin Eșanu a fost condamnat pe vremea regimului Plahotniuc și a stat doi ani după gratii după ce a dezvăluit schemele de la „Metalferos”. Potrivit lui Eșanu, pe timpul guvernării lui Plahotniuc, bugetul statului pierdea 90 de milioane de lei lunar, bani care ajungeau în buzunarele oligarhului. Eșanu a fost eliberat pe 28 iunie 2019.

Grupul Sofilarex, controlat de omul de afaceri Valentin Eșanu, a cumpărat în luna octombrie, două nave martitime, pentru a transporta marfă în și din Republica Moldova.

Sofilarex (Sofilarex Plus SRL şi Sofilarex SRL) a ajuns, în ultimul an, a fi un important jucător pe piaţa colectării și exportului resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, în special datorită liberalizării acestui domeniu la finele anului 2019 şi eliminării monopolului Metalferos.

Din vara anului trecut, Sofilarex a început să transporte metal uzat cu camioanele spre port, unde este acumulată într-un spațiu de depozitare, timp de două săptămâni, cantitatea necesară pentru a încărca o navă.

În 2020 cifra de afaceri a celor două companii a ajuns la circa 130 milioane lei, de aproape 40 de ori mai mult ca în 2019, iar profitul a urcat la 13 milioane lei.

Este adevărat că, în anii 2017-2019, activitatea companiilor lui Valentin Eşanu a fost practic blocată, ca urmare a unor dosare iniţiate la comandă în timpul guvernării Plahotniuc.

 

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.