O instalație pentru deșeuri radioactive din Kiev a fost lovită de rachete. Incident similar și la Harkov

27 Feb. 2022, 21:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Feb. 2022, 21:25 // Actual //  MD Bani

Ucraina a informat duminică Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că în cursul nopții amplasamentul unei instalații de depozitare a deșeurilor radioactive din Kiev a fost lovit de rachete, fiind deja al doilea incident de acest gen, anunță AIEA într-un comunicat.

Nu au fost raportate pagube la clădire și nici indicii privind o emisie radioactivă, a precizat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi.

Personalul de la instalație a fost nevoit să se adăpostească în timpul nopții, dar a putut evalua ulterior situația, a precizat Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU). Atât comunicațiile cu instalația – filiala din Kiev a companiei de stat Radon -,  cât și sistemul de monitorizare a radiațiilor de la fața locului au fost restabilite în cursul dimineții, scrie digi24.ro.

Incidentul a avut loc la o zi după ce autoritatea ucraineană în domeniu anunțase că un transformator electric de la o instalație similară de eliminare a deșeurilor radioactive din apropierea orașului Harkov, în nord-estul țării, a fost avariat, dar fără a se raporta vreo emisie radioactivă.

Astfel de instalații dețin de obicei surse radioactive dezafectate și alte deșeuri de nivel scăzut de la spitale și industrie, precizează AIEA. Însă deși aceste situri de depozitare nu conțin deșeuri cu un nivel înalt de radioactivitate, materialul stocat și depozitat poate, totuși, să provoace un eveniment cu impact radiologic grav, de unde necesitatea de a le proteja, a subliniat directorul general al AIEA.

„Aceste două incidente evidențiază riscul foarte real ca instalațiile cu materiale radioactive să sufere daune în timpul conflictului, cu consecințe potențial grave pentru sănătatea umană și pentru mediu”, a spus directorul general al AIEA. „Încă o dată, fac un apel urgent și ferm la toate părțile să se abțină de la orice acțiune militară sau de altă natură care ar putea amenința siguranța și securitatea acestor instalații”, a adăugat el.

Agenția internațională continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din Ucraina, acordând o atenție deosebită siguranței și securității reactoarelor nucleare. AIEA rămâne în contact permanent cu autoritățile ucrainene și oferă actualizări periodice cu privire la situația din Ucraina, precizează comunicatul AIEA.

Reuniune a Consiliului guvernatorilor AIEA, miercuri, la Viena

De altfel, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a anunţat pentru miercuri organizarea unei reuniuni a Consiliului guvernatorior „pentru a examina situaţia actuală în Ucraina”, relatează AFP, preluată de Agerpres. Reuniunea „va începe la ora locală 11:00 (10:00 GMT) la sediul Agenţiei de la Viena, în Austria”, potrivit unei declaraţii transmise duminică agenţiei franceze de presă.

Ucraina dispune de patru centrale operaţionale şi de mai multe depozite de deşeuri radioactive, între care cel de la Cernobîl.

Centrala de la Cernobîl, scena celui mai grav accident nuclear din istorie în 1986, a căzut joi în mâinile armatei ruse. Operaţiunea militară a fost urmată de o creştere a nivelurilor de radiaţie, dar care „nu prezintă niciun pericol pentru public”, potrivit AIEA.

Reuniunea de miercuri intervine în timp ce se desfăşoară convorbirile de la Viena asupra dosarului nuclear iranian, cu un deznodământ – succes sau eşec – aşteptat în zilele următoare.

Diplomaţii britanici, francezi, germani, ruşi şi chinezi s-au angajat de mai multe luni în aceste convorbiri cu Iranul, SUA participând la negocieri în mod indirect.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.