O insulă din Finlanda cere turiștilor să renunțe la telefoane

În acestă vară, oficialii de turism din Finlanda doresc ca vizitatorii să se deconecteze voluntar de telefoanele lor când vizitează Ulko-Tammio, o insulă naturală nelocuită situată într-un parc național al Finlandei de Est.

Administratorii majorității destinațiilor își doresc ca acestea să devină virale pe TikTok sau visează să atragă mulțimi de telespectatori Netflix Inc., în ciuda riscului de a suprasolicita comunitățile locale.

Totuși, o mică insulă de pe coasta de sud-est a Finlandei adoptă o abordare opusă. Bloomberg relatează că oficialii de turism pentru Ulko-Tammio, una dintre numeroasele insule din Parcul Național Golful Finlandei de Est, declară că doresc ca aceasta să fie o “insulă fără telefoane” și îndeamnă vizitatorii să își “închidă dispozitivele inteligente și să se oprească pentru a se bucura cu adevărat de insule”, a declarat Mats Selin, un expert de la Visit Kotka-Hamina, într-un comunicat de presă.

Această atitudine este susținută și de Parks & Wildlife Finland, care gestionează mediul și fauna sălbatică a insulei. “Încurajăm vizitatorii să își lase telefoanele deoparte în mod voluntar și să își concentreze simțurile asupra naturii în loc să le înghețe în poze pe telefoane”, a declarat Joel Heino, manager de recreere în aer liber.

Rezervarea unei vacanțe fără tehnologie într-o destinație tropicală este o tendință în creștere, la care recurg mulți directori executivi, iar opțiunile pentru neutilizarea tehnologiei au existat de mult timp pentru cei care aleg să se desprindă de telefoane în călătorii.

Cu toate acestea, renunțarea temporară la conectivitatea prin telefon nu este normă într-o industrie care se bazează pe influenceri și imagini spectaculoase pe rețelele de socializare pentru a atrage vizitatori sau pentru a transmite o atmosferă specifică a locului.

Într-adevăr, conform unui sondaj realizat în iunie 2023 de către Destination Analysts, aproximativ 63% dintre tinerii călători și generația millennials au declarat că au utilizat cel puțin o platformă de social media pentru a-și planifica călătoriile în ultimele 12 luni.

În ultimii ani au existat tot mai multe încercări de a determina consumatorii să renunțe la telefoane, în special în industria de divertisment.

Artistul de muzică electronică Lane 8 este cunoscut pentru concertele sale fără accesul cu telefoane, iar acest lucru a adus public mai numeros la spectacolele sale live.

Dave Chappelle și Alicia Keys au fost printre primii care au interzis telefoanele la spectacole prin utilizarea pungii Yondr, încă din 2015: Phone-ul este pus într-o pungă ce se sigilează imediat ce o închizi; o poți purta cu tine, dar nu o poți deschide până când ajungi la un punct de deblocare în momentul părăsirii evenimentului.

Soluțiile de blocare a telefoanelor oferite de Yondr din San Francisco sunt utilizate acum în anumite instanțe de judecată, în teatre, restaurante și școli din SUA care doresc să limiteze utilizarea dispozitivelor.

În ianuarie 2023, Thermae Bath Spa, situat în Bath, Anglia, un oraș istoric, a anunțat că devine o zonă fără telefoane mobile și că va colabora cu Yondr. Spa-ul termal public a menționat într-un comunicat că telefoanele erau “o sursă obișnuită de deranj” pentru oaspeți, precum și “o problemă pentru personalul nostru care trebuie să recupereze telefoanele căzute din piscine”.

Potrivit ultimei lor informații publice, Yondr estima că în martie 2022 existau aproximativ 1 milion de clienți care foloseau pungile lor.

Au apărut întrebări cu privire la eficacitatea acestor pungi după ce au fost folosite la spectacolul de pe Broadway “Take Me Out” și totuși imagini și înregistrări video cu Jesse Williams dezbrăcat pe scenă au apărut pe rețelele de socializare.

Pe insula Ulko-Tammio din Finlanda nu vor exista pungi Yondr. Dar în contextul creșterii dovezilor că rețelele de socializare aduc dependență și pot afecta sănătatea mentală, poate că mai mulți călători sunt pregătiți să renunțe la telefoanele lor în mijlocul naturii. Este plăcut să credem că un impuls este suficient.

Dacă renunți la telefon, poți utiliza o cameră digitală pentru a face fotografii minunate, cu toate că nu vei putea să le postezi în timp ce te afli pe insulă. “Nu e nevoie să interzicem arta”, a declarat pentru Bloomberg Annika Ruohonen, managerul echipei de creare de conținut de la Visit Kotka-Hamina.

Ulko-Tammio poate fi accesată din Kotka, aflată la o oră și jumătate de condus spre est de Helsinki, cu barca privată pe tot parcursul anului, în funcție de condițiile meteorologice, și cu barca-taxi sau cu o croazieră cu vas mic în timpul lunilor de vară.

Există de asemenea bărci-taxi disponibile din Hamina, situată la încă 20 de minute est de Kotka.

Pe insulă se pot vizita fortăreața și peșterile istorice ale insulei, folosite în două bătălii cu Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum și gravurile rupestre care datează din secolul al XIX-lea.

Postarea fotografiilor sau videoclipurilor în care te afli la doar 10 kilometri de granița cu Rusia va trebui să aștepte până când turistul se întoarce la hotel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Finlanda #insula #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.