O insulă din Finlanda cere turiștilor să renunțe la telefoane

În acestă vară, oficialii de turism din Finlanda doresc ca vizitatorii să se deconecteze voluntar de telefoanele lor când vizitează Ulko-Tammio, o insulă naturală nelocuită situată într-un parc național al Finlandei de Est.

Administratorii majorității destinațiilor își doresc ca acestea să devină virale pe TikTok sau visează să atragă mulțimi de telespectatori Netflix Inc., în ciuda riscului de a suprasolicita comunitățile locale.

Totuși, o mică insulă de pe coasta de sud-est a Finlandei adoptă o abordare opusă. Bloomberg relatează că oficialii de turism pentru Ulko-Tammio, una dintre numeroasele insule din Parcul Național Golful Finlandei de Est, declară că doresc ca aceasta să fie o “insulă fără telefoane” și îndeamnă vizitatorii să își “închidă dispozitivele inteligente și să se oprească pentru a se bucura cu adevărat de insule”, a declarat Mats Selin, un expert de la Visit Kotka-Hamina, într-un comunicat de presă.

Această atitudine este susținută și de Parks & Wildlife Finland, care gestionează mediul și fauna sălbatică a insulei. “Încurajăm vizitatorii să își lase telefoanele deoparte în mod voluntar și să își concentreze simțurile asupra naturii în loc să le înghețe în poze pe telefoane”, a declarat Joel Heino, manager de recreere în aer liber.

Rezervarea unei vacanțe fără tehnologie într-o destinație tropicală este o tendință în creștere, la care recurg mulți directori executivi, iar opțiunile pentru neutilizarea tehnologiei au existat de mult timp pentru cei care aleg să se desprindă de telefoane în călătorii.

Cu toate acestea, renunțarea temporară la conectivitatea prin telefon nu este normă într-o industrie care se bazează pe influenceri și imagini spectaculoase pe rețelele de socializare pentru a atrage vizitatori sau pentru a transmite o atmosferă specifică a locului.

Într-adevăr, conform unui sondaj realizat în iunie 2023 de către Destination Analysts, aproximativ 63% dintre tinerii călători și generația millennials au declarat că au utilizat cel puțin o platformă de social media pentru a-și planifica călătoriile în ultimele 12 luni.

În ultimii ani au existat tot mai multe încercări de a determina consumatorii să renunțe la telefoane, în special în industria de divertisment.

Artistul de muzică electronică Lane 8 este cunoscut pentru concertele sale fără accesul cu telefoane, iar acest lucru a adus public mai numeros la spectacolele sale live.

Dave Chappelle și Alicia Keys au fost printre primii care au interzis telefoanele la spectacole prin utilizarea pungii Yondr, încă din 2015: Phone-ul este pus într-o pungă ce se sigilează imediat ce o închizi; o poți purta cu tine, dar nu o poți deschide până când ajungi la un punct de deblocare în momentul părăsirii evenimentului.

Soluțiile de blocare a telefoanelor oferite de Yondr din San Francisco sunt utilizate acum în anumite instanțe de judecată, în teatre, restaurante și școli din SUA care doresc să limiteze utilizarea dispozitivelor.

În ianuarie 2023, Thermae Bath Spa, situat în Bath, Anglia, un oraș istoric, a anunțat că devine o zonă fără telefoane mobile și că va colabora cu Yondr. Spa-ul termal public a menționat într-un comunicat că telefoanele erau “o sursă obișnuită de deranj” pentru oaspeți, precum și “o problemă pentru personalul nostru care trebuie să recupereze telefoanele căzute din piscine”.

Potrivit ultimei lor informații publice, Yondr estima că în martie 2022 existau aproximativ 1 milion de clienți care foloseau pungile lor.

Au apărut întrebări cu privire la eficacitatea acestor pungi după ce au fost folosite la spectacolul de pe Broadway “Take Me Out” și totuși imagini și înregistrări video cu Jesse Williams dezbrăcat pe scenă au apărut pe rețelele de socializare.

Pe insula Ulko-Tammio din Finlanda nu vor exista pungi Yondr. Dar în contextul creșterii dovezilor că rețelele de socializare aduc dependență și pot afecta sănătatea mentală, poate că mai mulți călători sunt pregătiți să renunțe la telefoanele lor în mijlocul naturii. Este plăcut să credem că un impuls este suficient.

Dacă renunți la telefon, poți utiliza o cameră digitală pentru a face fotografii minunate, cu toate că nu vei putea să le postezi în timp ce te afli pe insulă. “Nu e nevoie să interzicem arta”, a declarat pentru Bloomberg Annika Ruohonen, managerul echipei de creare de conținut de la Visit Kotka-Hamina.

Ulko-Tammio poate fi accesată din Kotka, aflată la o oră și jumătate de condus spre est de Helsinki, cu barca privată pe tot parcursul anului, în funcție de condițiile meteorologice, și cu barca-taxi sau cu o croazieră cu vas mic în timpul lunilor de vară.

Există de asemenea bărci-taxi disponibile din Hamina, situată la încă 20 de minute est de Kotka.

Pe insulă se pot vizita fortăreața și peșterile istorice ale insulei, folosite în două bătălii cu Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum și gravurile rupestre care datează din secolul al XIX-lea.

Postarea fotografiilor sau videoclipurilor în care te afli la doar 10 kilometri de granița cu Rusia va trebui să aștepte până când turistul se întoarce la hotel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Finlanda #insula #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.