O nouă criză fără precedent ia cu asalt întreaga lume. În toate ţările din lume, oamenii suferă din lipsa banilor

25 Nov. 2023, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Nov. 2023, 09:45 // Actual //  bani.md

Şocul care s-a propagat pe pieţele imobiliare globale în momentul în care băncile centrale au majorat rapid ratele dobânzilor anul trecut a făcut loc unei noi realităţi reci: Frenezia imobiliară care a umflat conturile a milioane de oameni şi le-a permis altora să îşi achiziţioneze propria locuinţă s-a terminat, scrie Bloomberg.

Acest lucru a făcut ca locuinţele din multe zone să fie şi mai puţin accesibile, în timp ce proprietarii de imobile cu credite care se resetează se confruntă cu o presiune financiară din ce în ce mai mare.

Piaţa americană, dominată de creditele ipotecare pe 30 de ani, este efectiv îngheţată, deoarece proprietarii de locuinţe cu rate mai mici sunt reticenţi în a vinde, iar cumpărătorii sunt blocaţi de ratele prea mari.

În zonele din Noua Zeelandă şi Canada, care au cunoscut un boom imobiliar îndelungat, preţurile nu au scăzut semnificativ pentru cei care caută case, iar persoanele care au plătit preţuri maxime se luptă acum cu rate mai mari ale creditelor.

Din Marea Britanie până în Coreea de Sud, dificultăţile cresc pentru proprietarii de locuinţe. Iar în multe locuri, ratele mai mari ale dobânzilor nu fac decât să îngreuneze construirea unor noi locuinţe.

Scenariile se pot desfăşura diferit în fiecare ţară, dar toate acestea se adaugă la o potenţială presiune asupra economiilor globale, pe măsură ce oamenii cheltuiesc o mai mare parte din venitul lor pentru locuinţe, indiferent dacă sunt închiriate sau proprii.

Şi, în condiţiile în care cumpărătorii sunt tot mai mult excluşi, viabilitatea proprietăţii unei locuinţe ca o cale spre siguranţa specifică clasei de mijloc – un fundament al finanţelor personale pentru generaţii de oameni din întreaga lume – pare brusc mult mai dificilă. Câştigătorii sunt proprietarii pe termen lung care au obţinut bani frumoşi din creşterea preţurilor sau care nu au o ipotecă.

Multe aspect rămân necunoscute. Un război din ce în ce mai serios în Orientul Mijlociu şi problemele economice actuale ale Chinei – care se confruntă cu propria serie de crize imobiliare centrate pe dezvoltatorii săi foarte îndatoraţi – ar putea contribui la o recesiune globală mai amplă, care ar reduce cererea de locuinţe şi ar împinge preţurile în jos în mod substanţial, provocând tulburări financiare mult mai grave.

Iar în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, proprietăţile comerciale au devenit mai problematice pentru economie.

Dar, chiar dacă inflaţia se răceşte şi campaniile de creştere a ratelor de dobândă ale multor ţări se atenuează, consumatorii încep să se obişnuiască cu ideea că este posibil ca costurile de împrumut să nu mai fie niciodată la fel de scăzute ca în cei 15 ani de la criza financiară.

Una era când ratele au crescut brusc, iar persoanele care se confruntau cu rate mai mari credeau că se pot descurca sau că pot lua credite ipotecare în speranţa unei refinanţări ulterioare. Alta este când costurile mai mari se prelungesc ani de zile.

Este posibil ca efectele cele mai grave să nu se fi produs încă: Într-un raport de luna trecută, economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. au declarat că impactul creşterii susţinute a ratelor ipotecare va fi cel mai pronunţat în 2024. Aceştia au estimat că tranzacţiile vor scădea la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1990.

„Într-un fel, ne aflăm în primele etape ale acestei perioade glaciare şi este puţin probabil ca pieţele să se dezgheţe curând. Această situaţie s-ar putea prelungi pentru mult timp”,a declarat Benjamin Keys, profesor la Wharton School din cadrul Universităţii din Pennsylvania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.