Şocul care s-a propagat pe pieţele imobiliare globale în momentul în care băncile centrale au majorat rapid ratele dobânzilor anul trecut a făcut loc unei noi realităţi reci: Frenezia imobiliară care a umflat conturile a milioane de oameni şi le-a permis altora să îşi achiziţioneze propria locuinţă s-a terminat, scrie Bloomberg.
Acest lucru a făcut ca locuinţele din multe zone să fie şi mai puţin accesibile, în timp ce proprietarii de imobile cu credite care se resetează se confruntă cu o presiune financiară din ce în ce mai mare.
Piaţa americană, dominată de creditele ipotecare pe 30 de ani, este efectiv îngheţată, deoarece proprietarii de locuinţe cu rate mai mici sunt reticenţi în a vinde, iar cumpărătorii sunt blocaţi de ratele prea mari.
În zonele din Noua Zeelandă şi Canada, care au cunoscut un boom imobiliar îndelungat, preţurile nu au scăzut semnificativ pentru cei care caută case, iar persoanele care au plătit preţuri maxime se luptă acum cu rate mai mari ale creditelor.
Din Marea Britanie până în Coreea de Sud, dificultăţile cresc pentru proprietarii de locuinţe. Iar în multe locuri, ratele mai mari ale dobânzilor nu fac decât să îngreuneze construirea unor noi locuinţe.
Scenariile se pot desfăşura diferit în fiecare ţară, dar toate acestea se adaugă la o potenţială presiune asupra economiilor globale, pe măsură ce oamenii cheltuiesc o mai mare parte din venitul lor pentru locuinţe, indiferent dacă sunt închiriate sau proprii.
Şi, în condiţiile în care cumpărătorii sunt tot mai mult excluşi, viabilitatea proprietăţii unei locuinţe ca o cale spre siguranţa specifică clasei de mijloc – un fundament al finanţelor personale pentru generaţii de oameni din întreaga lume – pare brusc mult mai dificilă. Câştigătorii sunt proprietarii pe termen lung care au obţinut bani frumoşi din creşterea preţurilor sau care nu au o ipotecă.
Multe aspect rămân necunoscute. Un război din ce în ce mai serios în Orientul Mijlociu şi problemele economice actuale ale Chinei – care se confruntă cu propria serie de crize imobiliare centrate pe dezvoltatorii săi foarte îndatoraţi – ar putea contribui la o recesiune globală mai amplă, care ar reduce cererea de locuinţe şi ar împinge preţurile în jos în mod substanţial, provocând tulburări financiare mult mai grave.
Iar în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, proprietăţile comerciale au devenit mai problematice pentru economie.
Dar, chiar dacă inflaţia se răceşte şi campaniile de creştere a ratelor de dobândă ale multor ţări se atenuează, consumatorii încep să se obişnuiască cu ideea că este posibil ca costurile de împrumut să nu mai fie niciodată la fel de scăzute ca în cei 15 ani de la criza financiară.
Una era când ratele au crescut brusc, iar persoanele care se confruntau cu rate mai mari credeau că se pot descurca sau că pot lua credite ipotecare în speranţa unei refinanţări ulterioare. Alta este când costurile mai mari se prelungesc ani de zile.
Este posibil ca efectele cele mai grave să nu se fi produs încă: Într-un raport de luna trecută, economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. au declarat că impactul creşterii susţinute a ratelor ipotecare va fi cel mai pronunţat în 2024. Aceştia au estimat că tranzacţiile vor scădea la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1990.
„Într-un fel, ne aflăm în primele etape ale acestei perioade glaciare şi este puţin probabil ca pieţele să se dezgheţe curând. Această situaţie s-ar putea prelungi pentru mult timp”,a declarat Benjamin Keys, profesor la Wharton School din cadrul Universităţii din Pennsylvania.
