Ajutor la încălzire și energie electrică! Ce cred moldovenii despre mecanismul de compensații

24 Nov. 2023, 16:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2023, 16:32 // Actual //  bani.md

Peste 40% dintre moldovenii chestionați sunt nemulțumiți de faptul că programul de compensații pentru perioada 2022-2023 nu a inclus compensații pentru încălzirea cu lemne și cărbune. Totuși, 42,4% dintre respondenți consideră că Guvernul a implementat eficient programul de compensare a costurilor la energie, conform unui sondaj prezentat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și realizat de iData în perioada 16 august – 5 septembrie.

Jumătate dintre cei chestionați au exprimat nemulțumiri față de întregul program de compensații, în timp ce 42,4% au declarat că sunt mulțumiți de acesta. Din totalul participanților la sondaj, 75,8% au afirmat că au beneficiat de compensații, în timp ce 24,2% au spus că nu au avut parte de nici o compensație.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că sistemul de compensații este un binevenit: „Rolul statului este să distribuie bani în societate. Ministerul se uită la veniturile și cheltuielile pe care le ai și compară. De exemplu ai salariul de 20 de mii de lei achiți ipoteca și îți rămân 10 mii de lei, respectiv din ăștia 10 mii de lei analizează cheltuielile pentru resursele energetice și văd și în funcție de asta se atribuie categoria de vulnerabilitate energetică. Procentajul încă nu a fost atribuit”.

Întrebați de ce Guvernul nu a implementat eficient programul de compensare, 20,6% dintre respondenți au indicat că prețul la gaz nu ar fi trebuit să fie majorat, 14,2% au menționat că nu s-au calculat corect veniturile și cheltuielile familiilor, iar 14% susțin că suma alocată pentru compensații a fost prea mică.

La răspunsurile multiple, cât privește proveniența finanțărilor pentru programul de compensații, 50% dintre respondenți au precizat că acestea provin din resursele financiare ale Uniunii Europene, 31,3% din bugetul de stat, iar 22,4% din credite și granturi externe.

Cauzele indicate de moldoveni pentru scumpirile energetice, urmare a răspunsurilor multiple, includ deteriorarea relațiilor cu Federația Rusă (46%), capacitatea slabă de gestionare a prețului la gaz (43,5%), și criza globală (37%).

La întrebarea de ce nu au beneficiat de compensații, 52,2% dintre respondenți au menționat că nici nu au aplicat. 55% dintre cei chestionați au aflat din mass media despre sistemul de compensare, în timp ce 30% au obținut informații de pe Internet. În privința modalităților, 52,7% au aplicat direct pe compensatii.gov.md, iar 47,3% prin intermediul asistenților sociali.

Directorul executiv IPIS, Vadim Pistrinciuc, a subliniat: „Stereotipul că oamenii nu cunosc în majoritatea absolută detalii despre asistența externă nu este chiar adevărat.

Am fost surprinși că oamenii au un grad destul de înalt de informare despre asistența externă. Oamenii apreciază destul de inalt și impactul razboiului din Ucraina.

Moldovenii intervievați au fost întrebați cât de mult au trebuit să aștepte pentru a afla gradul de vulnerabilitate. 49,7% au spus că nici mult și nici puțin, 31,3%  au precizat că le-a luat puțin timp.

41,8%  dintre cei care au participat la sondaj au menționat că trebuiau să primească o compensație mai mare raportată le veniturile pe care le au, în timp ce 55% au afirmat că li s-a atribuit corect compensația și corespunde obligațiilor de plată a energiei.

Referindu-se la efectele compensațiilor, în cadrul răspunsurilor multiple, 39,7% dintre respondenți au menționat că acestea au contribuit semnificativ la reducerea facturilor la energie, 36% au spus că nu a contribuit la reducerea facturilor, iar 26% nu au simțit nici o schimbare.

În ceea ce privește impactul crizei energetice asupra gospodăriilor, cei  mai mulți – 39,5% – au spus că a avut un impact destul de semnificativ, 38,7% – un impact foarte semnificativ, iar 14,5% au spus că nu a avut niciun impact.

Economistul Veaceslav Ioniță, într-o declarație, a spus că impactul crizei energetice din anul 2022 asupra populației a fost unul foarte mare. Tarifele la gazele naturale, agent termic și electricitate au fost de patru ori mai mari față de ultimii ani. „Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei. „În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor”, a punctat Ioniță.

Întrebați cât de vulnerabili energetic sunt pe o scară de la unul la zece, cei mai mulți respondenți – 26,5% – susțin că sunt foarte vulnerabili, iar 23% sunt la mijlocul vulnerabilității energetice.

La capitolul dificultății achitării facturilor la energie în ultimele 12 luni, 54% dintre moldoveni au spus că niciodată nu au întâmpinat dificultăți, 28,7% au menționat că din când în când, iar 16,7% – de cele mai multe ori.

Aproape două treimi dintre respondenți, la răspunsurile multiple, susțin că se încălzesc cu lemne, 34,5% cu gaz, 17,7% – încălzire centralizată, iar 6,5% se încălzesc cu cărbune.

Sondajul a inclus 1130 de respondenți și are o marjă de eroare de plus-minus 2,9%.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Mai 2026, 10:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Mai 2026, 10:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!