O nouă măsură dictatorială a lui Vladimir Putin: Acțiunile unei mari bănci europene au fost preluate abuziv

Banca Rosbank poate achiziţiona pachete de acţiuni la principalele companii ruseşti deţinute de Societe Generale. Dictatorul rus Vladimir Putin a semnat un decret în acest sens.

Decretul spune că Rosbank va putea cumpăra participaţiile SocGen la producători de energie precum Rosneft şi Gazprom, companii din sectorul metalelor, inclusiv Norilsk Nickel şi Severstal şi alte firme de top din Rusia.

Societe Generale a refuzat să comenteze.
Banca avea o expunere de 22,4 miliarde de euro faţă de Rusia la sfârşitul lunii iunie 2021, potrivit datelor Autorităţii Bancare Europene (EBA).

Companiile din aşa-zise ţări ”neprietenoase”, cele care au anunţat sancţiuni împotriva Rusiei în urma deciziei Kremlinului de a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022, au nevoie de dispensa specială de la Moscova pentru tranzacţiile care implică active ruseşti.

Agenţia de ştiri Interfax a relatat că participaţiile separate ale SocGen la companiile ruseşti sunt relativ mici, de exemplu, 0,04% la Gazprom şi 0,02% în Alrosa, cea mai mare companie producătoare de diamante din lume.

Cu toate acestea, valoarea combinată a activelor luate în considerare este ”de miliarde de ruble”.

Societe Generale s-a retras din Rusia şi a finalizat vânzarea unităţii sale locale Rosbank către grupul Interros, o firmă legată de oligarhul rus Vladimir Potanin, în mai 2022.

Putin a spus că sancţiunile occidentale sunt o declaraţie de război economic împotriva Rusiei.

Activele statului rus în valoare de sute de miliarde de dolari au fost îngheţate în Occident, precum şi bunurile unor oameni de afaceri şi investitori ruşi.

Germania a preluat anul trecut controlul rafinăriei de petrol Schwedt, care era deţinută de Rusia şi care furnizează 90% din combustibilul necesar Berlinului.
În acelaşi timp, antreprenorii ruşi au câştigat controlul asupra activelor importante occidentale din Rusia, inclusiv asupra celor opt fabrici de bere Carlsberg şi a întreprinderilor Danone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preluare #banca #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.