O țară din cel mai mare deșert din lume profită de războiul lui Putin: Rusia și-a mutat aici o bogăție imensă

23 Aug. 2023, 07:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Aug. 2023, 07:25 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Putin în Ucraina acum 18 luni a bulversat piețele financiare, energetice și alimentare din întreaga lume și a schimbat rutele de business globale.

Astfel, o țară din cel mai mare deșert din lume, Emiratele Arabe Unite a profitat din plin de conflictul Rusiei, aici mutându-se polul afacerilor de miliarde de dolari ale Moscovei.
Emiratele Arabe Unite, cu o suprafață de numai 83.600 de kilometri pătrați, cât regiunea Leningradului din Rusia, are mai mult deșert decât întinderi cu orașe. Cunoscut sub numele The Great Sandy Desert, Rub’ al Khali este cel mai mare deșert din lume, având peste 645.000 de kilometri pătrați, potrivit The Wall Street Journal.

La un an și jumătate de conflict în Ucraina, puține țări au valorificat oportunitățile economice la fel ca Emiratele Arabe Unite, dând un impuls efortului de război al președintelui rus Vladimir Putin, în timp ce banii stimulează afacerile din acest stat din Golful Persic.

Băncile de aici gestionează un flux masiv de bani din Rusia. Comercianții din Dubai fac afaceri cu mai mult petrol și aur rusești decât oricând. Iar cumpărătorii ruși alimentează boom-ul imobiliar al acestui oraș, făcând adesea tranzacții cu numerar.

Legăturile calde l-au perturbat pe cel mai apropiat partener de securitate al Emiratelor, SUA, dar banii rușilor au devenit prea importanți pentru economia emiratelor pentru a fi refuzați.

„Nu au probleme morale serioase cu privire la autoritarismul, corupția sau încălcările normelor legale internaționale ale lui Putin și, prin urmare, sunt destul de dispuși să profite de oportunitățile create de sancțiunile impuse de națiunile occidentale împotriva Moscovei pentru a-și spori legăturile economice cu Rusia”, a spus Stephen. Zunes, profesor specializat în politica din Orientul Mijlociu la Universitatea din San Francisco.
U.A.E. a condamnat de mai multe ori invadarea Ucrainei de către Națiunile Unite, inclusiv anul acesta, dar se numără printre țările care nu aplică în mod deschis multe dintre sancțiunile americane și europene impuse companiilor și elitei Moscovei. Sancțiunile au afectat economia Rusiei, U.A.E. ajutând rușii care încearcă să-și scoată banii din țară, să-și ducă bunurile pe piețele globale sau pur și simplu să fugă cu totul.

„Clima globală actuală a dus la intrări financiare și de investiții în U.A.E., având în vedere reputația țării ca un centru stabil de investiții la nivel mondial”, a spus oficialul. „Vom continua să luăm aceste responsabilități extrem de în serios, mai ales având în vedere peisajul geopolitic actual.”

Zeci de mii de ruși s-au mutat aici în ultimul an, transformând comunitatea de limbă rusă într-una dintre cele mai vizibile dintr-o țară de aproximativ nouă milioane de oameni. Majoritatea rușilor care se stabilesc aici nu sunt sancționați.

Petrol, aur și imobiliare sunt afacerile rușilor la Dubai

Interdicțiile americane și europene asupra petrolului rusesc au redirecționat cel mai mare export al Moscovei către Emiratele Arabe Unite, care îl cumpără la prețuri reduse și fie îl revinde, fie îl rafinează în produse vândute la prețurile pieței – un comerț care, în general, nu intră în conflict cu sancțiunile occidentale. Acest lucru a mutat centrul de greutate al industriei de comerț cu petrol în Dubai, de la casa sa anterioară din Geneva. Importurile ale UAE de țiței rusesc s-au triplat în 2022 la un record de 60 de milioane de barili, potrivit furnizorului de date despre mărfuri Kpler.

„Circul se mută acolo unde este lichiditatea”, a spus Matt Stanley, broker de la Kpler. „Poți face afaceri aici, de asta beneficiază Dubaiul.” Moneda străină a inundat U.A.E. după invazia Rusiei, în creștere cu aproximativ 20% în fiecare lună din mai 2022, comparativ cu anul precedent, potrivit Capital Economics.
Igor Sechin, un confident al lui Putin, a sărbătorit Anul Nou pe Palm Jumeirah, o insulă artificială din largul Dubaiului, au spus oameni apropiați guvernelor emirate și americane. Sechin conduce Rosneft, o companie rusă de stat petrolieră, și se afla în Dubai într-o călătorie de familie în timp ce verifica companiile pe care Rosneft le folosește pentru a exporta petrol rusesc în China, India sau Turcia.

Președintele UAE șeicul Mohamed bin Zayed al Nahyan încearcă să rămână prieten atât cu Ucraina, cât și cu Rusia de la invazia Moscovei. Washingtonul i-a avertizat pe emirati cu privire la ajutorul Moscovei să evite sancțiunile, dar vede, de asemenea, un avantaj în a avea un aliat cu vizibilitate asupra tranzacțiilor rusești.

De mult un centru de aur, Dubai face acum comerț cu aur rusesc în cantități mai mari. U.A.E. a importat aur rusesc în valoare de 4 miliarde de dolari între 24 februarie 2022 și 3 martie a acestui an, în creștere față de 61 de milioane de dolari în 2021.

Băncile locale precum Emirates NBD și First Abu Dhani Bank, au deschis mii de conturi pentru ruși, deși poate dura săptămâni pentru a gestiona documentele care demonstrează dovada fondurilor și că solicitantul nu este o persoană expusă politic. Oficialii UAE au spus că băncile locale evită persoanele sancționate pentru a menține relații de corespondență cu băncile din SUA care eliberează dolari.

Banii rușilor au generat un boom imobiliar la Dubai și în Emirate. În 2022, rușii au cumpărat cele mai multe proprietăți la Dubai dintre toți rezidenții țărilor din lume. Rușii văd Dubaiul „ca un centru sigur în care nimeni nu încearcă să-i dea afară sau să le facă momente grele”, a spus Maria Gallabov, director de vânzări la un dezvoltator imobiliar Sobha Realty.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!