O țară NATO sfidează Occidentul: Rusia va controla energia nucleară a acestui stat timp de 80 de ani

31 Mart. 2023, 07:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 07:57 // Actual //  bani.md

Țările din Europa s-au convins de greșelile făcute în ultimele decenii, când au devenit dependente de petrolul, gazele naturale și alți combustibili din Rusia. După invazie, piața UE s-a schimbat total, impunând sancțiuni Moscovei. Cu toate astea, o țară NATO, Turcia sfidează Occidentul, iar Rusia va controla energia nucleară din această țară în următorii 80 de ani.

Rusia construiește prima centrală nucleară din Turcia, la Akkuyu, iar pe 27 aprilie 2023, Vladimir Putin ar putea fi prezent la inaugurarea primului reactor realizat de către firma de stat Rosatom de la Moscova, potrivit Investing.

În mai 2023, primul reactor nuclear din Turcia va primi primul său combustibil proaspăt. Centrala nucleară Akkuyu – care include patru unități de reactoare VVER-1200 proiectate de Rusia – este de așteptat să fie complet operațională până în 2026. Dar acest progres are loc pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la stabilitatea cooperării nucleare turco-ruse.

Turcia importă deja gaze naturale din Rusia, iar acordul nuclear ar crea mai multă dependență de Rusia – pentru tehnologia nucleară, combustibil nuclear și formarea personalului pentru operarea centralei nucleare.

În anul 2010, Turcia și Rusia au semnat un acord de cooperare nucleară. Ca parte a acordului, Rosatom va fi autorizată să construiască, să dețină și să opereze centrala nucleară Akkuyu cu o durată de viață de 60 de ani — plus o posibilă prelungire cu 20 de ani — până la dezafectarea acesteia, de care va fi, de asemenea, responsabilă Rosatom.
Rosatom va furniza, de asemenea, combustibilul și va gestiona deșeurile generate, ajutând în același timp Turcia să formeze capitalul uman necesar. În schimbul tuturor acestor servicii, Turcia va furniza gratuit energie centralei Akkuyu și se va angaja să cumpere energie electrică generată timp de 15 ani la o rată fixă de 12,35 cenți de dolar pe kilowatt-oră, conform The Bulletin.

Având în vedere costurile pentru construcția, exploatarea și întreținerea centralei, precum și pentru gestionarea și transportul deșeurilor, acesta a fost considerat „un acord bine negociat din punct de vedere economic” de către experții în politica energetică nucleară. Pe scurt, a fost o afacere bună pentru Turcia.

Programul de energie nucleară din Turcia se bazează pe abordarea build-own-operate, care, prin definiție, cere ca o terță parte, Rosatom, să conducă și să dețină centrala. În plus, aranjamentele de garantare a combustibilului și de preluare lasă Turcia fără acces direct la materiale nucleare și, prin urmare, fără posibilitatea de a deturna astfel de materiale pentru utilizări nepașnice.

Dar modelul folosit pentru dezvoltarea centralei nucleare Akkuyu face ca Turcia să fie puternic dependentă de tehnologia rusă. Având în vedere că Moscova își folosește activele energetice pentru constrângere, viitorul cooperării nucleare dintre Turcia și Rusia ar putea fi adevărata problemă.

Din perspectiva securității energetice, acordul nuclear nu rezolvă dependența Turciei de gazul natural al Rusiei, ci mai degrabă adaugă o a doua dependență de tehnologia nucleară. Turcia nu va mai depinde acum doar de Gazprom, ci și de Rosatom – două companii rusești controlate de stat.

Un alt risc pentru Turcia pe care îl prezintă acordul său cu Rusia se referă la dependența de resurse umane la niveluri care nu au fost încă văzute în nicio altă industrie a energiei nucleare.

Acordul cu Rusia cere ca nu numai autoritățile de reglementare, ci și studenții turci în inginerie nucleară să fie pregătiți în Rusia. Deși ar putea fi văzută ca o bună oportunitate de formare pentru studenții turci, înseamnă, de asemenea, că Turcia va depinde în totalitate de Rusia pentru capacitatea sa viitoare de resurse umane, având în vedere că nicio altă țară nu operează în prezent aceste reactoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!