Ucraina a schimbat continentul dependent de Rusia: Cum a preluat conducerea Europa de Est în fața Occidentului

31 Mart. 2023, 07:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 07:50 // Actual //  bani.md

Ucraina a schimbat bătrânul continent, care era dependent de petrolul, gazele naturale și combustibilii regimului lui Vladimir Putin. Europa de Est, care știa urmele cizmelor sovietice din istoria recentă, a reacționat cu vehemență și se află acum pe scaunul șoferului, arătând direcția care trebuie urmată în viitor, împreună cu țările occidentale.

Pe măsură ce războiul a intrat în cel de-al doilea an, fără un sfârșit la vedere, fisurile familiare din Europa amenință să reapară, se arată în Foreign Policy.

Estonia, Letonia, Lituania și Polonia — odată sub cizma sovietică și mereu suspicioși față de Rusia de după Zidul Berlinului — s-au trezit pe scaunul șoferului, împingându-și omologii occidentali să accelereze livrările de arme către Ucraina și să facă capitalele europene să nu se oprească, temându-se de retorica zgomotoasă a Rusiei.

Dar diplomații est-europeni s-au săturat să audă că occidentalii au avut intenții de colaborare cu rușii tot timpul. Acum, ei urmăresc să se asigure că izolarea Moscovei de către Vest devine o trăsătură permanentă a politicii SUA și europene, nu o eroare într-un software care apare de fiecare dată, când tancurile rusești trec peste altă graniță fostă sovietică.

„Ar fi trebuit să ascultăm Europa de Est, nu?” a spus un consilier al Congresului american, sub protecția anonimatului. „Președintele Joe Biden nu ar fi trebuit să facă summituri cu Vladimir Putin. O parte din rahatul ăsta a fost chiar o idee. Eram oarecum pe pilot automat în politica externă.”

Războiul lui Putin a dezvăluit lacunele de securitate ale Europei

Liniile de falie dintre Est și Vest se desfășoară chiar în centrul Europei – și joacă până în inima războiului Rusiei în Ucraina – cu diferențe filozofice profunde asupra modului în care s-ar putea termina războiul.

„Din perspectiva Europei Centrale și de Est, dacă Rusia nu este evacuată de la toate granițele Ucrainei din 1991, atunci vom asista la o escaladare”, a declarat Liana Fix, membru pentru Europa la Consiliul pentru Relații Externe.

Dar în Europa de Vest, chiar dacă susține sprijinul pentru o victorie ucraineană, există teama că o înfrângere zdrobitoare a Rusiei în Ucraina l-ar putea încuraja pe Putin să atace mai violent.

În 2010, la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, părțile au convenit să meargă înainte în dezvoltarea unui parteneriat „adevărat strategic”. Aliații estici au fost înfuriați.

Astăzi, ei insistă că refuzul Occidentului de a-i arăta lui Putin o lumină roșie intermitentă în scurtul război al Georgiei a permis Kremlinului să se depășească continuu, până în februarie 2022, când au intrat în Ucraina, în mod ilegal.

„Războiul a scos la iveală lacune uriașe în capacitățile de apărare ale Europei, dar a dezvăluit și decalajele uriașe dintre aliații estici și cei occidentali”, a spus un fost oficial înalt al Departamentului de Apărare al SUA.
„Ezitarea noastră a facilitat, de fapt, escaladarea războiului de către Putin”, a spus Rasmussen, fostul secretar general al NATO. „Nu poți câștiga un război printr-o abordare progresivă, pas cu pas. Trebuie să-ți surprinzi și să-ți copleșești adversarul.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.