ODIMM propune un nou mecanism de garantare a portofoliilor de credite

Astăzi, 27 iulie 2021, în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare s-a discutat un nou mecanism de garantare a portofoliilor de credite. Astfel, în viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Noul mecanism a fost propus de specialiștii ODIMM.

Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 miliard lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani. Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comercile vor conține garanția inclusă în produsul de credit, scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Noul mecanism de garantare a creditelor a fost elaborat de specialiștii ODIMM. La rândul lor, aceștia au fost ghidați de către o companie germană specializată în domeniul garanțiilor pentru credite, cu susținerea financiară a Fondului European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) prin intermediul Finance in Motion.

Directorul general ODIMM, Iulia Costin a subliniat că prin această inițiativă inovativă, mecanismul de garantare utilizat de Fondul de Garantare a Creditelor va trece la un nou nivel de dezvoltare.

„Relațiile construite de-a lungul anilor cu instituțiile bancare din țară în implementarea programelor și instrumentelor de suport, ne permit să afirmăm că sectorul este gata pentru un asemenea mecanism. În perioada ultimilor ani am fost martorii schimbărilor majore în domeniul bancar, care în final a devenit mai prudent, mai sigur, mai transparent, dar, în același timp, este deschis pentru instrumente noi și orientat spre cerințele clienților săi. Totodată, apreciem susținerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale, EFSE și a Finance in Motion în procesul de elaborare a acestui mecanism, care reprezintă etapa firească de dezvoltarea a unui fond de garantare într-o economie de piață”.

Reprezentanții instituțiilor financiare, prezenți la eveniment, au salutat inițiativa ODIMM, arătându-și deschiderea pentru continuarea relațiilor de parteneriat și consolidarea eforturilor privind sporirea accesului la finanțare a ÎMM-lor.

Noul mecanism este elaborat în contextul creșterii solicitărilor față de garanțiile individuale oferite de Fondul de Garantare a Creditelor ODIMM.

În anul 2021, volumul cererilor din partea agenților economici privind acordarea garanțiilor de stat este de 10 ori mai mare față de perioada similară a anului precedent, fapt ce denotă atractivitatea și necesitatea acestui instrument pe piața creditară. Astfel, pe parcursul acestui an, ODIMM a emis 282 garanții financiare noi în valoare de 231,9 milioane lei, care au permis debursarea creditelor în sumă de 592 milioane lei, iar valoarea proiectelor investiționale aferente acestor tranzacții fiind de 678 milioane lei.

#instrument financiar #activitate de intreprinzator #initiativa #odimm

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.