ODIMM propune un nou mecanism de garantare a portofoliilor de credite

Astăzi, 27 iulie 2021, în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare s-a discutat un nou mecanism de garantare a portofoliilor de credite. Astfel, în viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Noul mecanism a fost propus de specialiștii ODIMM.

Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 miliard lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani. Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comercile vor conține garanția inclusă în produsul de credit, scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Noul mecanism de garantare a creditelor a fost elaborat de specialiștii ODIMM. La rândul lor, aceștia au fost ghidați de către o companie germană specializată în domeniul garanțiilor pentru credite, cu susținerea financiară a Fondului European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) prin intermediul Finance in Motion.

Directorul general ODIMM, Iulia Costin a subliniat că prin această inițiativă inovativă, mecanismul de garantare utilizat de Fondul de Garantare a Creditelor va trece la un nou nivel de dezvoltare.

„Relațiile construite de-a lungul anilor cu instituțiile bancare din țară în implementarea programelor și instrumentelor de suport, ne permit să afirmăm că sectorul este gata pentru un asemenea mecanism. În perioada ultimilor ani am fost martorii schimbărilor majore în domeniul bancar, care în final a devenit mai prudent, mai sigur, mai transparent, dar, în același timp, este deschis pentru instrumente noi și orientat spre cerințele clienților săi. Totodată, apreciem susținerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale, EFSE și a Finance in Motion în procesul de elaborare a acestui mecanism, care reprezintă etapa firească de dezvoltarea a unui fond de garantare într-o economie de piață”.

Reprezentanții instituțiilor financiare, prezenți la eveniment, au salutat inițiativa ODIMM, arătându-și deschiderea pentru continuarea relațiilor de parteneriat și consolidarea eforturilor privind sporirea accesului la finanțare a ÎMM-lor.

Noul mecanism este elaborat în contextul creșterii solicitărilor față de garanțiile individuale oferite de Fondul de Garantare a Creditelor ODIMM.

În anul 2021, volumul cererilor din partea agenților economici privind acordarea garanțiilor de stat este de 10 ori mai mare față de perioada similară a anului precedent, fapt ce denotă atractivitatea și necesitatea acestui instrument pe piața creditară. Astfel, pe parcursul acestui an, ODIMM a emis 282 garanții financiare noi în valoare de 231,9 milioane lei, care au permis debursarea creditelor în sumă de 592 milioane lei, iar valoarea proiectelor investiționale aferente acestor tranzacții fiind de 678 milioane lei.

#instrument financiar #activitate de intreprinzator #initiativa #odimm

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.