OFICIAL! Candidatul PAS la funcția de primar de Bălți. Este un om de afaceri și fost membru PLDM

Partidul Acțiune și Solidaritate a decis. Deputatul Boris Marcoci va fi candidatul partidului la alegerile locale din Bălți. Decizia a fost luată la ședinţa Biroului Permanent Naţional PAS din 20 septembrie 2021, anunță vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, scrie Realitatea.md.

Alegerile locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți vor avea loc în data de 21 noiembrie 2021.

„Partidul Acțiune și Solidaritate înţelege importanţa alegerilor anticipate din municipiul Bălţi, al doilea oraş ca importanţă din ţară. Multiplele probleme ale urbei pot fi soluţionate doar de către o echipă puternică şi capabilă să înţeleagă doleanţele bălţenilor. Iată de ce, la şedinţa Biroului Permanent Naţionale PAS din 20 septembrie 2021 din partea formaţiunii a fost înaintată candidatura deputatului Boris Marcoci. Domnul Marcoci şi-a legat viaţa de „capitala Nordului”, construind acolo familia şi vatra, îi ştie toate păsurile şi necazurile şi este cunoscut şi apreciat de bălţeni. Împreună cu echipa PAS, vom face o campanie în care să-i convingem pe locuitorii municipiului că merită să trăiască într-un oraş curat, comod şi primitor”, a scris Popșoi.

Boris Marcoci este un om de afaceri din Bălți. Acesta a fost ales în anul 2010, în Parlament, pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova. În 2015, Marcoci a candidat de asemenea la funcția de primar de Bălți, fiind membru PLDM.

În decembrie 2016, acesta a anunțat că părăsește PLDM. Acest lucru s-a întâmplat după arestarea liderului partidului, Vlad Filat.

În spațiul online au apărut infomații precum că în toamna anului 2015, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti i-a acordat Ordinul „Gloria Muncii” lui Boris Marcoci, iar în 2016, acesta a fost distins cu premiul cel mai bun antreprenor în sectorul construcțiilor din Bălți, printr-un ordin semnat de premierul Pavel Filip.

Realitatea.md precizează că funcția de edil al municipiului Bălți a rămas vacantă după ce fostul primar, Renato Usatîi, și-a dat demisia. Atribuțiile sale au fost preluate de către Tatiana Dubițkaia. Ordinul a fost semnat de Usatîi cu o zi înainte de a se elibera din funcție.

Amintim că Renato Usatîi și-a depus oficial demisia de la șefia Primăriei în data de 2 septembrie la o întrunire cu bălțenii. Politicianul spune că a rămas dezamăgit de rezultatul obținut în oraș la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În cadrul întrevederii, Usatîi și-a prezentat raportul de activitate.

În total, în data de 21 noiembrie 2021, vor avea loc alegeri locale noi în 15 localități.

#alegeri locale #balti #candidat #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au emis miercuri sute de noi sancţiuni vizând Rusia, din cauza războiului din Ucraina, într-o acţiune ce urmăreşte cu precădere să blocheze posibilităţile Moscovei de ocolire, inclusiv prin intermediul Chinei, a măsurilor occidentale deja în vigoare.

Pe lângă companiile ruseşti din domeniul apărării, sancţiunile vizează aproximativ şaizeci de companii şi persoane fizice străine, în special chineze, acuzate că “au ajutat Rusia să achiziţioneze componente cheie pentru fabricarea de arme sau programe de apărare”, potrivit unui comunicat.

“Sancţiunile de astăzi sunt menite să perturbe şi să slăbească şi mai mult efortul de război al Rusiei prin atacarea industriei sale militare de bază şi a reţelelor de eludare (a sancţiunilor existente, n.r.) care o ajută să se aprovizioneze”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, citată în comunicat.

Şaisprezece dintre companiile străine vizate sunt fie chineze, fie cu sediul în Hong Kong, majoritatea fiind acuzate că au ajutat Rusia să obţină componente ce sunt în mod normal interzise, dar şi, în cazul a două dintre ele, că au furnizat materialele necesare pentru producerea de muniţii.

În total, prin acţiunea de miercuri, Trezoreria SUA a impus sancţiuni pentru peste 200 de entități, iar Departamentul de Stat a fost implicat în desemnarea a peste 80 dintre ele, aceasta fiind una dintre cele mai ample acţiuni împotriva companiilor chineze de până acum în cadrul sancţiunilor Washingtonului care vizează Rusia.

Sancţiunile afectează şi companii din alte cinci ţări: Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Azerbaidjan, precum şi Belgia şi Slovacia, două state membre ale Uniunii Europene.