Oficialii Comunității Statelor Independente își exprimă speranța că Republica Moldova nu va părăsi comunitatea

„Unul nu împiedică celuilalt. Poftim, este dreptul fiecăruia dintre state să-și stabilească partenerii de cooperare, dar nu în detrimentul parteneriatului cu alte state”, a declarat Lebedev. Oficialul a subliniat, în cadrul unui interviu pentru presa rusă, că Republica Moldova nu și-a anunțat oficial retragerea din CSI.

La Chișinău, mai multe voci importante în spațiul public moldovean susțin păstrarea calității de membru a CSI. Astfel, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a afirmat că statutul de țară candidat la Uniunea Europeană și cea de membru CSI nu se exclud. „Republica Moldova își va menține statutul de membru CSI atît timp cît acest lucru va fi avantajos din punct de vedere strategic”, a afirmat Iulian Groza, în cadrul unei emisiuni de televiziune.

Potrivit lui, retorica promovată în spațiul public moldovean privind necesitatea renunțării la calitatea de membru CSI, după obținerea statutului de candidat la aderare, este una falsă.

„CSI nu este un bloc comunitar, este organizație regională și cele două calități nu se exclud. Așa cum Republica Moldova este membră GUAM, acum CSI nu ne oferă niciun fel de avantaj din cauza acestui război, dar ne oferă legături importante cu alte state pe care am putea să le menținem. Nu există niciun fel de contrapunere între CSI și UE, și nu ar trebui să existe niciun fel de încercare de a induce ideea că aceste două lucruri contravin unul altuia”, a precizat Groza.

În luna mai, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Republica este interesată de continuarea cooperării în cadrul CSI. Republica Moldova este stat membru CSI din 1994.

#comunitate #CSI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.