Oligarhii lui Putin din Moldova rămân fără averi. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al UE

Săptămâna viitoare va fi aprobată decizia Uniunii Europene privind sancționarea oligarhilor moldoveni și ruși prin blocarea bunurilor lor de pe teritoriul UE. Declarația aparține europarlamentarului român, Vlad Gheorghe. Potrivit oficialului european, decizia va produce efecte imediat după publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, iar cei vizați sunt Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și afaceristul rus, Igor Ceaika.

Potrivit europarlamentarului român, decizia privind aplicarea sancțiunilor pentru cei cinci politicieni și oameni de afaceri din Republica Moldova și Rusia a fost aprobată, deocamdată, la nivelul ambasadorilor statelor membre, care pregătesc decizia oficială a Uniunii Europene ce va fi luată miercuri.

„Decizia este una extrem de importantă și pentru Republica Moldova, și pentru Uniunea Europeană. Suntem parteneri în acest demers, pentru că oligarhii lui Putin nu fac rău doar cetățenilor moldoveni, ci tuturor europenilor. Sancționarea înseamnă urmărirea tuturor bunurilor, fie că sunt bani sau bunuri de orice altă natură, pe care le vom bloca pentru ca ei să nu mai poată să le folosească împotriva cetățenilor moldoveni și europeni. A avut loc oficializarea acestor sancțiuni, iar decizia formală va fi emisă miercuri, exact înaintea Summit-ului care va avea loc în Republica Moldova la 1 iunie, ulterior va avea loc și publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene. De atunci sancțiunile vor începe să producă efecte”, a spus europarlamentarul Vlad Gheorghe în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

Potrivit oficialului european, bunurile persoanelor sancționate, care se află pe numele unor persoane terțe vor fi de asemenea blocate, fiind interzisă vinderea lor.

„Sunt cinci persoane, dar menționez că este doar începutul. E vorba de Șor, Plahotniuc, Tauber, Cavcaliuc și Ceaika. Dar odată ce am pornit acest mecanism care se aplică pentru prima dată pentru cei din Republica Moldova, lista poate fi extinsă. Primul pas este să se blocheze tot ce e pe numele respectivelor persoane, iar al doilea pas este blocarea bunurilor care nu sunt direct ale lor, dar care sunt ale unor persoane de care cei sancționați se folosesc pentru a-și ascunde proveniența bunurilor. Deci, există și acest al doilea pas, dacă se dovedește că există niște interpuși care dețin bunuri sau fonduri pe care le folosesc în interesul persoanelor sancționate, atunci și acele bunuri intră sub sancțiuni. Niciun bun nu mai poate fi înstrăinat”, a mai spus europarlamentarul român.

Potrivit europarlamentarului Vlad Gheorghe, valoarea bunurilor din Uniunea Europeană a celor cinci persoane supuse sancțiunilor este estimată la câteva sute de milioane de euro. Anterior, autoritățile Republicii Moldova au cerut Uniunii Europene sancționarea oligarhilor moldoveni certați cu legea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #sanctiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.