Oligarhii lui Putin din Moldova rămân fără averi. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al UE

Săptămâna viitoare va fi aprobată decizia Uniunii Europene privind sancționarea oligarhilor moldoveni și ruși prin blocarea bunurilor lor de pe teritoriul UE. Declarația aparține europarlamentarului român, Vlad Gheorghe. Potrivit oficialului european, decizia va produce efecte imediat după publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, iar cei vizați sunt Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și afaceristul rus, Igor Ceaika.

Potrivit europarlamentarului român, decizia privind aplicarea sancțiunilor pentru cei cinci politicieni și oameni de afaceri din Republica Moldova și Rusia a fost aprobată, deocamdată, la nivelul ambasadorilor statelor membre, care pregătesc decizia oficială a Uniunii Europene ce va fi luată miercuri.

„Decizia este una extrem de importantă și pentru Republica Moldova, și pentru Uniunea Europeană. Suntem parteneri în acest demers, pentru că oligarhii lui Putin nu fac rău doar cetățenilor moldoveni, ci tuturor europenilor. Sancționarea înseamnă urmărirea tuturor bunurilor, fie că sunt bani sau bunuri de orice altă natură, pe care le vom bloca pentru ca ei să nu mai poată să le folosească împotriva cetățenilor moldoveni și europeni. A avut loc oficializarea acestor sancțiuni, iar decizia formală va fi emisă miercuri, exact înaintea Summit-ului care va avea loc în Republica Moldova la 1 iunie, ulterior va avea loc și publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene. De atunci sancțiunile vor începe să producă efecte”, a spus europarlamentarul Vlad Gheorghe în cadrul unui interviu la Radio Moldova.

Potrivit oficialului european, bunurile persoanelor sancționate, care se află pe numele unor persoane terțe vor fi de asemenea blocate, fiind interzisă vinderea lor.

„Sunt cinci persoane, dar menționez că este doar începutul. E vorba de Șor, Plahotniuc, Tauber, Cavcaliuc și Ceaika. Dar odată ce am pornit acest mecanism care se aplică pentru prima dată pentru cei din Republica Moldova, lista poate fi extinsă. Primul pas este să se blocheze tot ce e pe numele respectivelor persoane, iar al doilea pas este blocarea bunurilor care nu sunt direct ale lor, dar care sunt ale unor persoane de care cei sancționați se folosesc pentru a-și ascunde proveniența bunurilor. Deci, există și acest al doilea pas, dacă se dovedește că există niște interpuși care dețin bunuri sau fonduri pe care le folosesc în interesul persoanelor sancționate, atunci și acele bunuri intră sub sancțiuni. Niciun bun nu mai poate fi înstrăinat”, a mai spus europarlamentarul român.

Potrivit europarlamentarului Vlad Gheorghe, valoarea bunurilor din Uniunea Europeană a celor cinci persoane supuse sancțiunilor este estimată la câteva sute de milioane de euro. Anterior, autoritățile Republicii Moldova au cerut Uniunii Europene sancționarea oligarhilor moldoveni certați cu legea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #sanctiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.