OMC: Comerţul mondial ar putea creşte cu 3% în 2025, dacă conflictele din Orientul Mijlociu vor fi ținute sub control

Organizaţia Mondială a Comerţului a îmbunătăţit joi previziunile privind evoluţia comerţului mondial în acest an şi a apreciat că o creştere suplimentară, de 3%, este posibilă în 2025, presupunând că sunt ţinute sub control conflictele din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Organizaţia cu sediul la Geneva apreciază că anul acesta comerţul mondial s-a redresat după declinul din 2023, determinat de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor. După ce în aprilie OMC estima o creştere de 2,6% a comerţului mondial în acest an, acum previzionează un avans de 2,7%.

“Ne aşteptăm la o redresare graduală a comerţului global în 2024, dar rămânem vigilenţi faţă de posibilele evoluţii negative, în special o potenţială escaladare a conflictelor regionale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Impactul ar putea fi mai sever pentru ţările direct implicate, dar ar putea de asemenea apărea efecte indirecte, cum ar fi costurile mai ridicate cu energia pe plan global şi rutele de transport”, a afirmat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

De asemenea, organizaţia a citat politicile monetare divergente în rândul economiilor majore ca un alt risc la adresa previziunilor. “Aceste evoluţii ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare şi la mişcări de capital, după ce băncile centrale au început reducerea dobânzilor. De asemenea, serviciul datoriei devine mai dificil pentru ţările mai sărace”, avertizează instituţia.

În plus, susţine OMC, “există un potenţial limitat pentru estimări, dacă reducerile de dobânzi din economiile avansate stimulează o creştere economică mai solidă decât se estima, fără o revenire a inflaţiei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMC #prognoza #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări structurale majore: o cerere de piață insuficientă, dificultăți financiare și deficit de forță de muncă calificată, arată expertul Stas Madan, de la centrul analitic Expert-Grup, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, noua echipă guvernamentală condusă de premierul desemnat Alexandru Munteanu va trebui să abordeze aceste probleme cu o strategie economică orientată spre productivitate, exporturi și investiții străine.

„Cea mai mare provocare rămâne deficitul de cont curent și cel comercial, care se leagă direct de cererea internă scăzută. Guvernul trebuie să stimuleze productivitatea și să substituie importurile prin produse locale competitive”, a explicat Madan.

Economistul susține că, deși în spațiul public se vorbește mult despre deficitul bugetar sau datoria publică, acestea nu reprezintă, de fapt, cele mai presante riscuri. „Problema reală este cum reușim să producem mai mult, să vindem mai mult și să reducem dependența de importuri”, a subliniat el.

În opinia lui Stas Madan, Moldova trebuie să găsească mecanisme de atragere a investițiilor străine, în pofida riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. „Alexandru Munteanu are experiență în domeniul investițiilor, dar va trebui să convingă firmele că Moldova este o țară sigură și predictibilă pentru afaceri”, a spus expertul.

Totodată, procesul de integrare europeană necesită o implementare atentă a directivelor UE:

„Riscul este să transpunem directivele mecanic, fără adaptare. Asta poate afecta companiile locale. Trebuie implicat mediul de afaceri și analizate impacturile fiecărei decizii”, avertizează Madan.

În privința pieței muncii, expertul menționează un paradox: rata șomajului este scăzută (3–4%), dar rata participării economice este una dintre cele mai mici din Europa.

„Avem rezerve interne care pot fi readuse pe piața muncii. Trebuie investiții mai mari în formare profesională, recalificare și măsuri active de ocupare”, afirmă Madan.
El mai spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are programe teoretic bine concepute, dar subfinanțate, iar Moldova alocă mult mai puține resurse pentru stimularea ocupării decât alte state din regiune.

Totuși, Stas Madan notează că noul guvern pornește de pe un fundal economic mai stabil: inflația, care a atins aproape 70% în ultimii patru ani, a coborât în septembrie 2025 la 6,9%, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale.

„Presiunea prețurilor s-a diminuat, ceea ce oferă noului executiv mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare, nu doar pentru gestionarea crizelor”, a concluzionat expertul.