OMC: Comerţul mondial ar putea creşte cu 3% în 2025, dacă conflictele din Orientul Mijlociu vor fi ținute sub control 

13 Oct. 2024, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2024, 07:43 // Actual //  Ursu Victor

Organizaţia Mondială a Comerţului a îmbunătăţit joi previziunile privind evoluţia comerţului mondial în acest an şi a apreciat că o creştere suplimentară, de 3%, este posibilă în 2025, presupunând că sunt ţinute sub control conflictele din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Organizaţia cu sediul la Geneva apreciază că anul acesta comerţul mondial s-a redresat după declinul din 2023, determinat de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor. După ce în aprilie OMC estima o creştere de 2,6% a comerţului mondial în acest an, acum previzionează un avans de 2,7%.

„Ne aşteptăm la o redresare graduală a comerţului global în 2024, dar rămânem vigilenţi faţă de posibilele evoluţii negative, în special o potenţială escaladare a conflictelor regionale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Impactul ar putea fi mai sever pentru ţările direct implicate, dar ar putea de asemenea apărea efecte indirecte, cum ar fi costurile mai ridicate cu energia pe plan global şi rutele de transport”, a afirmat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

De asemenea, organizaţia a citat politicile monetare divergente în rândul economiilor majore ca un alt risc la adresa previziunilor. „Aceste evoluţii ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare şi la mişcări de capital, după ce băncile centrale au început reducerea dobânzilor. De asemenea, serviciul datoriei devine mai dificil pentru ţările mai sărace”, avertizează instituţia.

În plus, susţine OMC, „există un potenţial limitat pentru estimări, dacă reducerile de dobânzi din economiile avansate stimulează o creştere economică mai solidă decât se estima, fără o revenire a inflaţiei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 12:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 12:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova exportă înghețată pe piața Uniunii Europene, însă producătorul este nevoit să importe lapte praf din UE, deoarece laptele autohton nu trece certificarea europeană, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul unei conferințe dedicate pregătirii economiei moldovenești pentru integrarea în piața unică europeană.

Potrivit deputatului, problema nu constă neapărat în lipsa legislației sau a standardelor, ci în modul în care acestea sunt respectate și aplicate în Republica Moldova.

„Avem o singură companie care exportă înghețată în Republica Moldova, dar nu poate utiliza laptele din Republica Moldova pentru producția înghețatei. Trebuie să importe lapte praf din Uniunea Europeană, pentru că laptele nostru, deși avem aceleași standarde, nu trece certificarea europeană”, a declarat Spătari.

Președintele Comisiei economie a atras atenția că între legislația națională și realitatea din teren există diferențe importante, iar autoritățile manifestă în continuare un nivel ridicat de toleranță față de nerespectarea anumitor standarde.

„Noi avem un cadru legal și standarde, dar avem și o toleranță destul de mare la implementarea acestor standarde. Cu alte cuvinte, în lege e una, în practică e alta”, a subliniat parlamentarul.

Spătari a avertizat că aplicarea mai strictă a standardelor europene ar putea crea dificultăți suplimentare pentru producătorii autohtoni de lapte, care ar trebui să investească în adaptarea proceselor de producție și în respectarea cerințelor de certificare.

„Dacă ANSA ar începe să implementeze mai dur standardele pe lapte, asta ar deveni o constrângere pentru producătorii de lapte”, a explicat deputatul.

În acest context, parlamentarul a propus identificarea sectoarelor economice care riscă să întâmpine probleme de competitivitate în procesul integrării europene. Una dintre soluții ar putea fi constituirea unei echipe specializate care să analizeze dificultățile concrete ale producătorilor și să propună măsuri de sprijin.