OMC: Comerţul mondial ar putea creşte cu 3% în 2025, dacă conflictele din Orientul Mijlociu vor fi ținute sub control

Organizaţia Mondială a Comerţului a îmbunătăţit joi previziunile privind evoluţia comerţului mondial în acest an şi a apreciat că o creştere suplimentară, de 3%, este posibilă în 2025, presupunând că sunt ţinute sub control conflictele din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Organizaţia cu sediul la Geneva apreciază că anul acesta comerţul mondial s-a redresat după declinul din 2023, determinat de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor. După ce în aprilie OMC estima o creştere de 2,6% a comerţului mondial în acest an, acum previzionează un avans de 2,7%.

“Ne aşteptăm la o redresare graduală a comerţului global în 2024, dar rămânem vigilenţi faţă de posibilele evoluţii negative, în special o potenţială escaladare a conflictelor regionale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Impactul ar putea fi mai sever pentru ţările direct implicate, dar ar putea de asemenea apărea efecte indirecte, cum ar fi costurile mai ridicate cu energia pe plan global şi rutele de transport”, a afirmat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

De asemenea, organizaţia a citat politicile monetare divergente în rândul economiilor majore ca un alt risc la adresa previziunilor. “Aceste evoluţii ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare şi la mişcări de capital, după ce băncile centrale au început reducerea dobânzilor. De asemenea, serviciul datoriei devine mai dificil pentru ţările mai sărace”, avertizează instituţia.

În plus, susţine OMC, “există un potenţial limitat pentru estimări, dacă reducerile de dobânzi din economiile avansate stimulează o creştere economică mai solidă decât se estima, fără o revenire a inflaţiei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMC #prognoza #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Magnatul Vaja Jhashi, cunoscut drept „baronul cerealelor” din Republica Moldova, a făcut publice cifrele care descriu amploarea imperiului agroindustrial pe care îl conduce. Grupul Trans-Oil, controlat de acesta, domină piața cerealelor și a uleiurilor din țară, unde deține o cotă estimată la 60%, fiind cel mai mare procesator, exportator și operator logistic din sector.

Pe segmentul de procesare, Trans-Oil administrează cinci uzine de producere a uleiului vegetal, situate în Bălți, Ceadîr-Lunga și Giurgiulești în Republica Moldova, în Țăndărei în România și în Sid în Serbia. Împreună, aceste unități au o capacitate totală de procesare de 4.150 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi. În Serbia, în localitatea Sremska Mitrovica, grupul construiește o uzină destinată procesării porumbului pentru producerea amidonului și glucozei, extinzându-și astfel activitatea într-un nou segment industrial.

Trans-Oil dispune de o infrastructură logistică proprie, adaptată volumelor mari de export, care include 175 de vagoane de cale ferată, două nave fluviale pentru transportul uleiului, o navă fluvială pentru transportul cerealelor și două nave maritime — una destinată cerealelor și cealaltă uleiului.

Rețeaua portuară operată de Trans-Oil este una dintre cele mai extinse din regiune. Compania administrează două terminale cerealiere în Giurgiulești în Republica Moldova, două terminale de cereale și ulei în Reni în Ucraina, un terminal cerealier și unul de ulei în Luka–Bačka Palanka și Pančevo în Serbia, precum și un terminal de cereale și ulei în Constanța, România. Capacitatea totală de transbordare depășește 5 milioane de tone de cereale și 0,7 milioane de tone de ulei pe an, consolidând poziția grupului ca jucător regional major în transportul și exportul produselor agricole.

Pentru asigurarea mentenanței tehnice și respectarea normelor legale, companiile grupului au investit aproximativ 9 milioane de dolari în anul financiar încheiat la 30 iunie 2025. Trans-Oil continuă astfel politica de modernizare a infrastructurii, menită să susțină ritmul accelerat al activităților comerciale.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.