OMC: Comerţul mondial ar putea creşte cu 3% în 2025, dacă conflictele din Orientul Mijlociu vor fi ținute sub control 

13 Oct. 2024, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2024, 07:43 // Actual //  Ursu Victor

Organizaţia Mondială a Comerţului a îmbunătăţit joi previziunile privind evoluţia comerţului mondial în acest an şi a apreciat că o creştere suplimentară, de 3%, este posibilă în 2025, presupunând că sunt ţinute sub control conflictele din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Organizaţia cu sediul la Geneva apreciază că anul acesta comerţul mondial s-a redresat după declinul din 2023, determinat de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor. După ce în aprilie OMC estima o creştere de 2,6% a comerţului mondial în acest an, acum previzionează un avans de 2,7%.

„Ne aşteptăm la o redresare graduală a comerţului global în 2024, dar rămânem vigilenţi faţă de posibilele evoluţii negative, în special o potenţială escaladare a conflictelor regionale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Impactul ar putea fi mai sever pentru ţările direct implicate, dar ar putea de asemenea apărea efecte indirecte, cum ar fi costurile mai ridicate cu energia pe plan global şi rutele de transport”, a afirmat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

De asemenea, organizaţia a citat politicile monetare divergente în rândul economiilor majore ca un alt risc la adresa previziunilor. „Aceste evoluţii ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare şi la mişcări de capital, după ce băncile centrale au început reducerea dobânzilor. De asemenea, serviciul datoriei devine mai dificil pentru ţările mai sărace”, avertizează instituţia.

În plus, susţine OMC, „există un potenţial limitat pentru estimări, dacă reducerile de dobânzi din economiile avansate stimulează o creştere economică mai solidă decât se estima, fără o revenire a inflaţiei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!