OMC: Comerţul mondial ar putea creşte cu 3% în 2025, dacă conflictele din Orientul Mijlociu vor fi ținute sub control

Organizaţia Mondială a Comerţului a îmbunătăţit joi previziunile privind evoluţia comerţului mondial în acest an şi a apreciat că o creştere suplimentară, de 3%, este posibilă în 2025, presupunând că sunt ţinute sub control conflictele din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Organizaţia cu sediul la Geneva apreciază că anul acesta comerţul mondial s-a redresat după declinul din 2023, determinat de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor. După ce în aprilie OMC estima o creştere de 2,6% a comerţului mondial în acest an, acum previzionează un avans de 2,7%.

„Ne aşteptăm la o redresare graduală a comerţului global în 2024, dar rămânem vigilenţi faţă de posibilele evoluţii negative, în special o potenţială escaladare a conflictelor regionale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Impactul ar putea fi mai sever pentru ţările direct implicate, dar ar putea de asemenea apărea efecte indirecte, cum ar fi costurile mai ridicate cu energia pe plan global şi rutele de transport”, a afirmat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

De asemenea, organizaţia a citat politicile monetare divergente în rândul economiilor majore ca un alt risc la adresa previziunilor. „Aceste evoluţii ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare şi la mişcări de capital, după ce băncile centrale au început reducerea dobânzilor. De asemenea, serviciul datoriei devine mai dificil pentru ţările mai sărace”, avertizează instituţia.

În plus, susţine OMC, „există un potenţial limitat pentru estimări, dacă reducerile de dobânzi din economiile avansate stimulează o creştere economică mai solidă decât se estima, fără o revenire a inflaţiei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMC #prognoza #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela