OMC: Comerţul mondial ar putea creşte cu 3% în 2025, dacă conflictele din Orientul Mijlociu vor fi ținute sub control

Organizaţia Mondială a Comerţului a îmbunătăţit joi previziunile privind evoluţia comerţului mondial în acest an şi a apreciat că o creştere suplimentară, de 3%, este posibilă în 2025, presupunând că sunt ţinute sub control conflictele din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Organizaţia cu sediul la Geneva apreciază că anul acesta comerţul mondial s-a redresat după declinul din 2023, determinat de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor. După ce în aprilie OMC estima o creştere de 2,6% a comerţului mondial în acest an, acum previzionează un avans de 2,7%.

“Ne aşteptăm la o redresare graduală a comerţului global în 2024, dar rămânem vigilenţi faţă de posibilele evoluţii negative, în special o potenţială escaladare a conflictelor regionale, cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Impactul ar putea fi mai sever pentru ţările direct implicate, dar ar putea de asemenea apărea efecte indirecte, cum ar fi costurile mai ridicate cu energia pe plan global şi rutele de transport”, a afirmat directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.

De asemenea, organizaţia a citat politicile monetare divergente în rândul economiilor majore ca un alt risc la adresa previziunilor. “Aceste evoluţii ar putea duce la volatilitate pe pieţele financiare şi la mişcări de capital, după ce băncile centrale au început reducerea dobânzilor. De asemenea, serviciul datoriei devine mai dificil pentru ţările mai sărace”, avertizează instituţia.

În plus, susţine OMC, “există un potenţial limitat pentru estimări, dacă reducerile de dobânzi din economiile avansate stimulează o creştere economică mai solidă decât se estima, fără o revenire a inflaţiei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMC #prognoza #comert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.