Lumea şi nici chiar companiile germane nu mai vor strunguri, freze şi ferăstraie circulare „Made in Germany“

12 Oct. 2024, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Oct. 2024, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Pentru a vedea cât de rău îi este in­dus­triei germane trebuie mers în adâncurile sale. Acolo pot fi găsiţi producătorii de strunguri, de freze, de ferăstraie cu bandă sau circu­lare (maşini-unelte în special) pentru prelu­crarea metalului indispensabile fabricilor mari, şanti­erelor, atelierelor şi afacerilor mici. Co­men­zile pentru maşinile-unelte germane s-au prăbuşit cu 28% în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Comenzile pentru export au scăzut cu 33%, iar cele pentru piaţa internă cu 13%, potrivit celor mai recente date ale VDW, cea mai pu­ternică organizaţie de lobby a producătorilor de profil din Germania. Un plonjon asemă­nător a fost consemnat şi în primul trimestru, iar VDW se aşteaptă la stabilizare până la sfârşitul anului. Dar acest lucru nu înseamnă revenire. Industria germană se confruntă cu cea mai severă recesiune de după al Doilea Război Mondial.

Economia în sine, cea mai mare din Europa şi până în urmă cu doar câţiva ani motorul de creştere al Europei, se îndreaptă şi ea spre recesiune, conform prognozelor guver­nului de la Berlin. Se vorbeşte tot mai deschis şi mai insistent despre schimbarea modelului eco­no­mic al Germaniei, bazat puternic pe expor­turi. Speranţa de până acum a companiilor in­dus­triale era că pentru ceea ce scot ei pe piaţă va exista întotdeauna cerere deoarece pro­dusele lor sunt unice.

Însă în lume sunt şi alte state producătoare de maşini-unelte. Japonia este una dintre ele. Comenzile pentru maşinile-unelte „Made in Japan“ au crescut în iulie pentru a treia lună la rând mulţumită mai ales cererii din China şi SUA, piaţa internă fiind slabă. Subvenţiile oferite de statul chinez productorilor săi indus­triali fac bine şi industriei japoneze, după cum comentează cotidianul Nikkei.

Japonia este al doilea producător de ma­şini-unelte la nivel mondial. Primul este China. Producătorilor de maşini-unelte din această ţară bine le face războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Armata rusă are nevoie de aprovizio­nare rapidă cu arme, iar industria rusă este reorientată în această direcţie. În acest context, valoarea exporturilor de maşini-unelte din China în Rusia a crescut de zece ori în prima jumă­tate a anului trecut, potrivit Olenei Yuracenko, analist la think-tankul European Security Council of Ukraine, citată de presa britanică. Analiştii suspectează că în spatele acestor vânzări se ascund şi reexporturi.

Producătorii din state vestice ale căror gu­verne au impus sancţiuni Rusiei pentru a o descuraja de la actele de agresiune din Ucraina ar exporta mai întâi în China, de unde echipa­mentele sunt revândute în Rusia pentru a-i echipa fabricile de arme şi muniţii. Un rol im­portant aici îl au maşinile-unelte de precizie ridicată CNC (Computer Numerical Control). În perioada ianuarie-iunie 2023, mai mult de jumătate din importurile Rusiei de echipa­mente CNC au venit din China, faţă de doar 12% înainte de invazie. În Germania, industria maşinilor-unelte avea în 2021, potrivit celor mai recente date ale VDW, 64.000 de angajaţi.

Aceste cifre ar indica o ramură mică a in­dus­triei. Însă sectorul joacă un rol important în dezvoltarea macroeconomică. Furnizează teh­no­logie pentru producţie în prelucrarea meta­lului, având contribuţii semnificative la inovaţie şi îmbunătăţirea productivităţii în întreaga industrie. Germania avea în 2021 o cotă de 13% pe piaţa mondială a maşinilor-unelte, unde exporta 64% din producţia sa. Dar acelea erau vremuri bune. Sectorul, ca multe alte ramuri industriale, este dependent de industria auto.

Producătorii de autovehicule şi furnizorii de piese auto sunt împreună cel mai mare client. Cum industria auto este în criză, tranziţia la maşinile electrice dovedindu-se proble­ma­ti­că, şi producătorii de maşini-unelte au dificul­tăţi. Este o schimbare de mediu care impune diversificare. Dependenţa de industria auto se micşorează, ajungând de la 42% în 2021 la sub 35% anul acesta. Însă concurenţa este mare.

China a produs anul trecut pentru prima dată mai multe maşini-unelte decât cererea pentru ele. Exporturile au ajuns la 7,3 miliarde euro în 2023. Spre comparaţie, cele ale Japoniei s-au situat la 6,3 miliarde euro. Germania a rămas campionul exporturilor – opt miliarde euro. Dacă sunt incluse piesele şi accesoriile, cifra creşte la 9,5 miliarde euro, cu 9% mai mult decât în 2022. Însă la producţie, China nu poate fi întrecută de nimeni. Fabricile chinezeşti livrează maşini-unelte aproape cât Germania, Japonia şi SUA la un loc. Iar în prezent, restul lumii se plânge că supraproducţia industrială ieftină a Chinei îi sufocă producătorii industriali.

Oxford Economics se aşteaptă la o revenire extinsă a cererii pentru maşini-unelte în toate regiunile în 2025 şi 2026, adică anticipează o recuperare solidă pe piaţa internaţională. Însă în Germania impulsul este de aşteptat să fie foarte slab. Creşterea în niciun caz nu va putea compensa pentru pierderile din ultimii ani. Piaţa internă a fost zguduită până i s-a şubrezit structura.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2024, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Nov. 2024, 16:54 // Actual //  Ursu Victor

După ce șeful aeroportului Iași a anunțat că zborul Iași – Dubai este considerat nerentabil conform studiilor de piață, compania Wizz Air a deschis recent o nouă cursă Chișinău – Abu Dhabi, inaugurată pe 27 octombrie. Această nouă rută oferă trei frecvențe săptămânale, în zilele de miercuri, vineri și duminică, cu prețuri începând de la 69,99 euro.

Strategia Wizz Air de a extinde zborurile de la Chișinău este evidentă, având în vedere că compania a lansat nu mai puțin de 16 zboruri externe în sezonul de iarnă, în timp ce aeroportul din Iași beneficiază doar de un singur nou zbor (spre Malmö, Suedia), care înlocuiește o cursă recent desființată către Copenhaga, scrie topiasi.ro.

O analiză comparativă a numărului de curse externe scoate în evidență disparitățile dintre cele două aeroporturi. Aeroportul Chișinău operează în prezent 44 de zboruri externe, gestionate de 26 de companii, în contrast cu cele 24 de zboruri de la Iași, operate de doar 5 companii.

De asemenea, la Iași, Wizz Air controlează aproximativ 80% din trafic, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitorul zborurilor de la acest aeroport. Dacă noul zbor Chișinău – Abu Dhabi se dovedește a fi profitabil, există riscul ca Wizz Air să renunțe la rutele de la Iași în favoarea celor din Chișinău, amplificând astfel discrepanțele dintre cele două aeroporturi.

Această situație sugerează o concurență acerbă între cele două aeroporturi, fiecare încercând să atragă mai multe zboruri și pasageri. În timp ce Chișinău se prezintă ca un hub în expansiune, Iași se confruntă cu provocări semnificative în a-și menține relevanța pe piața zborurilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău