OMM trage un semnal de alarmă. Pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari provocate de dezastre

Peste două milioane de oameni au murit din cauza secetei sau a caniculei, în ultimii 50 de ani, spun reprezentanții Organizației Meteorologice Mondiale. Dezastrele naturale au provocat pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari.

Potrivit raportului agenției meteorologice a Națiunilor Unite, dezastrele meteo lovesc lumea de patru până la cinci ori mai des și provoacă de 7 ori mai multe daune decât în anii 70. Organizația vine cu cea mai complexă analiză realizată până în prezent cu privire la mortalitatea și pierderile economice cauzate de dezastre naturale. Specialiștii au analizat peste 11.000 de dezastre în perioada 1979-2019, scrie Aleph News.

Care sunt dezastrele care au cauzat cele mai multe pierderi?

Seceta severă din Etiopia din 1983, unde și-au pierdut viața peste 300.000 de oameni. Uraganul Katrina din 2005, care a condus la pagube de peste 163 de miliarde de dolari. Pe plan financiar, în anii 70′, pierderile au fost de 175 de miliardede dolari, iar în 2010 au fost înregistrate peste 1,30 trilioane de dolari. Detaliul raportului trage un semnal de alarmă pentru guverne, căci, conform studiului, 91% dintre cele 2 milioane de decese, au avut loc în țări care se află în curs de dezvoltare.

Și să nu uităm de incendiile de anul acesta. Ne amintim de insula Evia, în care au ars peste 50.000 de hectare de pădure. Sau de incendiile din Siberia, unde peste 800.000 de hectare de pădure s-au făcut scrum, în această vară.

Soluțiile experților Organizației Meteorologice Mondiale

În primul rând, protejarea mediului. Apoi, o mai bună gestionare a acestor evenimente ar putea fi o soluție. Tehnologia, tehnica modernă folosită pentru prevenirea acestor dezastre sau chiar în acțiunile de salvare a făcut ca numărul victimelor să scadă. De la 50.000 în anul 1970, la aproximativ 18 000, în 2010. Chiar dacă costurile sunt mai mari, pagubele sunt mai mici, spune reprezentantul pentru reducerea riscurilor de dezastru din cadrul Oraganizației Meteorologice Mondiale.

“Am menționat, vestea bună este că se salvează mai multe vieți din cauza avertizării timpurii îmbunătățite și a acțiunii timpurii. Vedem acest lucru de la Golful Mexic până la Golful Bengal din întreaga lume. Și asta datorită progreselor în meteorologie, satelit imagini, o guvernare puternică a riscurilor”, spune Mami Mizutori, reprezentant pentru reducerea riscurilor de dezastru.

#alarma #pagube #dezastre naturale #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trei sate din Republica Moldova, Cotiujenii Mari, Rogojeni și Cobîlea se vor transforma în curând în centre de atracție a turiștilor. Primăriile din cele trei localități în parteneriat cu agenți economici și asociații de băștinași au reușit să câștige un grant de 60 de mii de dolari oferit de Guvernul Elveției pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Astfel, moldovenii pot adăuga aceste destinații pe lista lor de călătorii.

Despre aceasta a anunțat UNDP Moldova într-o postare pe Facebook. Proiectul este susținut de PNUD Moldova în cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”.

Potrivit informațiilor, în zona renumitelor bordeie de la Rogojeni va fi construită o scenă în stâncă, care va deveni loc de recreere și activități culturale.

La Cotiujenii Mari se va face „țuică răzășească”, astfel se va lansa brandul „Băutură Răzășească”. Totodată, turiștii vor avea ocazia să guste și „miere răzășească”, produsă de apicultorii care vor învăța la o școala a apicultorului.

Iar stejarul lui Ștefan cel Mare de la Cobâlea va fi loc de popas pentru turiștii care vor alege traseul „Tezaurul strămoșesc”. Acesta va include și cele patru mănăstiri din zonă: Japca, Saharna, Cușelăuca și Dobrușa. La întoarcere, turiștii se vor opri la una din cele două agro-pensiuni, fiecare cu câte 25 de locuri de cazare și o casă rurală, cu patru locuri de cazare.

În cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, alte 25 de localități mai sunt susținute în reanimarea economiei locale și poziționarea drept comunități pro-busines.