Optimism cu gust de criză! Antreprenorii speră în vânzări mai mari, dar sunt sufocați de lipsa cererii

Managerii companiilor din Republica Moldova estimează o evoluție pozitivă a activității economice pentru trimestrul III 2025, arată datele prezentate de Biroul Național de Statistică în urma unei anchete de conjunctură. Potrivit sondajului, se anticipează o creștere moderată a activității economice și a veniturilor din vânzări, în special în domeniile industriei prelucrătoare și construcțiilor, în paralel cu o relativă stabilitate a numărului de salariați și o ușoară creștere a prețurilor.

În industrie, managerii prognozează o creștere a situației economice și a veniturilor din vânzări (ambele cu sold conjunctural de +18%), o creștere moderată a prețurilor produselor industriale (+8%) și o relativă stabilitate a angajărilor (+4%). Sectorul construcțiilor este marcat de așteptări similare: creștere a activității economice (+18%), a veniturilor din vânzări (+20%), a prețurilor lucrărilor (+10%) și o stabilitate relativă a forței de muncă (+5%).

În comerțul cu amănuntul și în sectorul serviciilor, se estimează o creștere moderată a situației economice (+14%) și a veniturilor (+13%), precum și o ușoară creștere a prețurilor de vânzare (+7%), în timp ce numărul salariaților rămâne nemodificat (sold conjunctural 0%).

În funcție de dimensiunea întreprinderilor, cele mai mari așteptări pozitive le au întreprinderile mici, unde managerii indică un sold conjunctural de +24% privind activitatea economică, +13% la venituri și +4% la numărul de salariați. Întreprinderile mari (250+ angajați) prognozează o creștere moderată a activității (+15%), a veniturilor (+10%) și a angajărilor (+6%), iar cele mijlocii estimează o evoluție pozitivă a activității (+16%) și a vânzărilor (+17%), dar cu o ușoară scădere a angajărilor (−2%). Întreprinderile micro (sub 9 salariați) se așteaptă la o creștere moderată a tuturor indicatorilor: +11% la activitate economică, +14% la venituri și +8% la prețuri, cu o stabilitate aproape totală a numărului de angajați (+1%).

În același timp, în trimestrul II 2025, 52,5% dintre respondenți au declarat că s-au confruntat cu limitări în desfășurarea activității economice. Cea mai frecvent raportată problemă a fost cererea insuficientă pe piață (31,5%), urmată de dificultăți financiare (23,2%), lipsa forței de muncă calificată (21,1%), consecințele indirecte ale războiului din Ucraina (11,6%) și lipsa spațiului sau a echipamentelor necesare (3,9%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#business #economie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.