Optimism cu gust de criză! Antreprenorii speră în vânzări mai mari, dar sunt sufocați de lipsa cererii

Managerii companiilor din Republica Moldova estimează o evoluție pozitivă a activității economice pentru trimestrul III 2025, arată datele prezentate de Biroul Național de Statistică în urma unei anchete de conjunctură. Potrivit sondajului, se anticipează o creștere moderată a activității economice și a veniturilor din vânzări, în special în domeniile industriei prelucrătoare și construcțiilor, în paralel cu o relativă stabilitate a numărului de salariați și o ușoară creștere a prețurilor.

În industrie, managerii prognozează o creștere a situației economice și a veniturilor din vânzări (ambele cu sold conjunctural de +18%), o creștere moderată a prețurilor produselor industriale (+8%) și o relativă stabilitate a angajărilor (+4%). Sectorul construcțiilor este marcat de așteptări similare: creștere a activității economice (+18%), a veniturilor din vânzări (+20%), a prețurilor lucrărilor (+10%) și o stabilitate relativă a forței de muncă (+5%).

În comerțul cu amănuntul și în sectorul serviciilor, se estimează o creștere moderată a situației economice (+14%) și a veniturilor (+13%), precum și o ușoară creștere a prețurilor de vânzare (+7%), în timp ce numărul salariaților rămâne nemodificat (sold conjunctural 0%).

În funcție de dimensiunea întreprinderilor, cele mai mari așteptări pozitive le au întreprinderile mici, unde managerii indică un sold conjunctural de +24% privind activitatea economică, +13% la venituri și +4% la numărul de salariați. Întreprinderile mari (250+ angajați) prognozează o creștere moderată a activității (+15%), a veniturilor (+10%) și a angajărilor (+6%), iar cele mijlocii estimează o evoluție pozitivă a activității (+16%) și a vânzărilor (+17%), dar cu o ușoară scădere a angajărilor (−2%). Întreprinderile micro (sub 9 salariați) se așteaptă la o creștere moderată a tuturor indicatorilor: +11% la activitate economică, +14% la venituri și +8% la prețuri, cu o stabilitate aproape totală a numărului de angajați (+1%).

În același timp, în trimestrul II 2025, 52,5% dintre respondenți au declarat că s-au confruntat cu limitări în desfășurarea activității economice. Cea mai frecvent raportată problemă a fost cererea insuficientă pe piață (31,5%), urmată de dificultăți financiare (23,2%), lipsa forței de muncă calificată (21,1%), consecințele indirecte ale războiului din Ucraina (11,6%) și lipsa spațiului sau a echipamentelor necesare (3,9%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#business #economie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.