Paradoxul crizei răsăritei din Moldova: Exporturile înregistrează un nou record

Exporturile de floarea-soarelui din Moldova au atins noi culmi în primele 5 luni ale anului 2024, depășind cu mult recordurile anterioare. Cu toate acestea, paradoxal, prețurile au înregistrat o scădere semnificativă, potrivit declarațiilor directorului executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.

În ciuda faptului că volumul exporturilor a fost impresionant, ajungând la 268.276 de tone în primele 5 luni ale anului 2024, comparativ cu 95,3% din totalul exporturilor din anul precedent, prețul mediu a înregistrat o scădere de la 9,8 lei pe kilogram în aceeași perioadă a anului trecut la 7,9 lei pe kilogram în 2024.

Analiza detaliată a datelor arată că exporturile din prima jumătate a anului 2024 au egalat nivelul din 2022, anul de vârf al exporturilor, cu 461.076 de tone pe an și 271.053 de tone în primele 5 luni. Companiile principale în exportul de floarea-soarelui au fost Rusagro-Prim, OromImpex și Ancom-Agro, iar destinațiile principale au fost România, Turcia și Bulgaria.

„În primele 5 luni ale anului 2024 în clasamentul companiilor exportatoare de floarea soarelui lider se poziționează compania Rusagro-Prim cu o cotă de aproximativ 17% (45 mii tone), fiind urmată de OromImpex cu o cotă de 13% (33,9 mii tone), Ancom-Agro cu o pondere de 9% (22,9 mii tone)”, potrivit analizei lui Iurie Rija.

Destinațiile de export pentru floarea-soarelui rămân stabile. În primele 5 luni ale 2024 60 % din cantitate a fost vândută către România (159 748 tone), 13,2%- către Turcia (35 558 tone), 8,2%- către Bulgaria (22 053 tone). În același timp, în 2024 se observă o activizare a exporturilor de floare către destinația Turcia.

Cu toate acestea, exportul de ulei de floarea-soarelui a cunoscut o scădere semnificativă în aprilie și mai, influențată de deficitul de floarea-soarelui cauzat de exporturile masive. Producătorii locali au rămas reticenți în vânzarea materiei prime către producătorii de ulei, ceea ce a redus producția și exportul. În încercarea de a soluționa deficitul, au fost luate măsuri pentru importul de semințe de floarea-soarelui din Ucraina.

Deși exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost în scădere, exporturile de semințe și ulei de floarea-soarelui au depășit chiar și recordurile din sezonul 2021-2022. Această creștere semnificativă a exportului ar putea conduce la o criză de disponibilitate a materiei prime în Moldova și la creșterea prețurilor interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.