„Perla Mării”, restaurantul legendar din Letonia, care a strălucit în perioada sovietică, lăsat în paragină

03 Iun. 2025, 07:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2025, 07:52 // Actual //  bani.md

Celebrul restaurant „Jūras pērle”, tradus în română ca „Perla Mării”, din stațiunea letonă Jūrmala, este cunoscut de aproape toată lumea și a fost, în perioada sovietică, unul dintre cele mai renumite localuri de pe litoralul Mării Baltice. Construit în 1965 după planurile arhitectului Josifs Goldenbergs – autor și al centrului comercial „Bērnu pasaule” din Riga – restaurantul impresiona prin designul modernist și dotările spectaculoase pentru acea vreme, transmite spoki.lv.

Un detaliu unic al localului era podeaua iluminată din sticlă, cu panouri produse într-o fabrică specializată și becuri aduse tocmai din Ciuvașia. Podeaua pulsa în ritmul muzicii, creând un efect vizual denumit „muzică de lumină” – o atracție tehnologică rarisimă în spațiul sovietic.

În 1969, „Perla Mării” a găzduit prima varietate profesionistă din URSS, devenind rapid un loc de referință pentru lumea artistică. Aici au urcat pe scenă artiști precum Laima Vaikule, care nu doar interpreta, ci și se ocupa de coregrafii, alegerea muzicienilor și crearea costumelor. Tot la „Perla Mării” au performat trupa „Sīpoli” cu Niks Matvejevs, Aino Bāliņa și celebrul compozitor Raimonds Pauls. Printre oaspeții de seamă s-au numărat nume sonore precum Alla Pugaciova, Vija Artmane, Valerijs Leontjevs și Boriss Moisejevs.

Barul era, de asemenea, o atracție în sine. Barmanul Kārlis Bilders a introdus în meniu 36 de cocktailuri alcoolice – un record în acea perioadă. Zigmunds Ivaninoks, un alt barman legendar, a pornit de la statutul de ucenic și a ajuns să fie premiat la concursuri internaționale.

Meniul localului era elaborat de cei mai buni bucătari ai Letoniei și aprobat într-o sesiune culinară specială. Chelnerii erau instruiți inclusiv de coregrafi de teatru și balet pentru a oferi o servire elegantă, cu mișcări precise și grațioase.

În 1988, restaurantul a fost scena unui incident violent, provocat de interlopul Ivan Haritonov, care, alături de complici înarmați cu cuțite, a atacat antrenorul de hochei Oļegs Znaroks. Mai multe persoane, inclusiv o chelneriță și câțiva artiști, au fost rănite. Haritonov a fost condamnat la 4,5 ani de închisoare.

De-a lungul anilor, clădirea a fost afectată de două incendii, iar în anul 2001, autoritățile din Jūrmala au decis demolarea structurii. Proiecte de restaurare și reconversie în hotel sau spațiu multifuncțional au fost lansate de-a lungul anilor, însă niciunul nu a fost dus la capăt.

Astăzi, fostul simbol al rafinamentului și distracției sovietice a ajuns în paragină, cu ruinele sale lăsate pradă uitării. În ciuda potențialului turistic și a valorii istorice, „Perla Mării” rămâne doar o amintire din vremurile în care Jūrmala era una dintre destinațiile preferate de elita artistică și politică a URSS.

09 Nov. 2026, 11:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2026, 11:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.