„Perla Mării”, restaurantul legendar din Letonia, care a strălucit în perioada sovietică, lăsat în paragină

03 Iun. 2025, 07:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2025, 07:52 // Actual //  bani.md

Celebrul restaurant „Jūras pērle”, tradus în română ca „Perla Mării”, din stațiunea letonă Jūrmala, este cunoscut de aproape toată lumea și a fost, în perioada sovietică, unul dintre cele mai renumite localuri de pe litoralul Mării Baltice. Construit în 1965 după planurile arhitectului Josifs Goldenbergs – autor și al centrului comercial „Bērnu pasaule” din Riga – restaurantul impresiona prin designul modernist și dotările spectaculoase pentru acea vreme, transmite spoki.lv.

Un detaliu unic al localului era podeaua iluminată din sticlă, cu panouri produse într-o fabrică specializată și becuri aduse tocmai din Ciuvașia. Podeaua pulsa în ritmul muzicii, creând un efect vizual denumit „muzică de lumină” – o atracție tehnologică rarisimă în spațiul sovietic.

În 1969, „Perla Mării” a găzduit prima varietate profesionistă din URSS, devenind rapid un loc de referință pentru lumea artistică. Aici au urcat pe scenă artiști precum Laima Vaikule, care nu doar interpreta, ci și se ocupa de coregrafii, alegerea muzicienilor și crearea costumelor. Tot la „Perla Mării” au performat trupa „Sīpoli” cu Niks Matvejevs, Aino Bāliņa și celebrul compozitor Raimonds Pauls. Printre oaspeții de seamă s-au numărat nume sonore precum Alla Pugaciova, Vija Artmane, Valerijs Leontjevs și Boriss Moisejevs.

Barul era, de asemenea, o atracție în sine. Barmanul Kārlis Bilders a introdus în meniu 36 de cocktailuri alcoolice – un record în acea perioadă. Zigmunds Ivaninoks, un alt barman legendar, a pornit de la statutul de ucenic și a ajuns să fie premiat la concursuri internaționale.

Meniul localului era elaborat de cei mai buni bucătari ai Letoniei și aprobat într-o sesiune culinară specială. Chelnerii erau instruiți inclusiv de coregrafi de teatru și balet pentru a oferi o servire elegantă, cu mișcări precise și grațioase.

În 1988, restaurantul a fost scena unui incident violent, provocat de interlopul Ivan Haritonov, care, alături de complici înarmați cu cuțite, a atacat antrenorul de hochei Oļegs Znaroks. Mai multe persoane, inclusiv o chelneriță și câțiva artiști, au fost rănite. Haritonov a fost condamnat la 4,5 ani de închisoare.

De-a lungul anilor, clădirea a fost afectată de două incendii, iar în anul 2001, autoritățile din Jūrmala au decis demolarea structurii. Proiecte de restaurare și reconversie în hotel sau spațiu multifuncțional au fost lansate de-a lungul anilor, însă niciunul nu a fost dus la capăt.

Astăzi, fostul simbol al rafinamentului și distracției sovietice a ajuns în paragină, cu ruinele sale lăsate pradă uitării. În ciuda potențialului turistic și a valorii istorice, „Perla Mării” rămâne doar o amintire din vremurile în care Jūrmala era una dintre destinațiile preferate de elita artistică și politică a URSS.

25 Sept. 2026, 10:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:37 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană a adoptat măsuri comerciale temporare prin care suspendă taxele vamale pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, decizia fiind luată în contextul restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia.

Măsurile au fost adoptate oficial de Consiliul UE la 24 septembrie 2026 și vizează o gamă largă de produse, inclusiv anumite mărfuri agricole. Potrivit documentului, produsele incluse în regimul preferențial reprezintă aproape 99% din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91% din exporturile de băuturi și produse spirtoase.

Regimul comercial preferențial ar urma să fie aplicat timp de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Totodată, acesta include condiții și mecanisme de protecție care permit intervenția UE în cazul în care importurile ar afecta negativ producătorii europeni.

Prin această măsură, Bruxelles-ul urmărește să ajute companiile armene să-și diversifice piețele de export și să reducă dependența de piața rusă, consolidând în același timp relațiile comerciale dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Decizia vine pe fondul aprofundării relațiilor dintre Erevan și Bruxelles. Relațiile UE-Armenia se bazează pe Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat, aflat în vigoare din 2021, iar în decembrie 2025 cele două părți au adoptat o nouă agendă strategică de cooperare.

Uniunea Europeană a devenit în 2025 al treilea cel mai mare partener comercial al Armeniei, reprezentând 11,3% din comerțul total cu bunuri al țării, 7,9% din exporturi și 13,5% din importuri.

În paralel, UE rămâne cel mai mare donator al Armeniei și derulează un plan de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024–2027, destinat reformelor economice, conectivității și dezvoltării mediului de afaceri.