Petrolul Brent depășește 83 de dolari pe baril, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran

Prețurile petrolului continuă să crească pe piețele internaționale, pe fondul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu și al temerilor privind perturbarea fluxurilor de petrol și gaze, după prelungirea închiderii strâmtorii Hormuz în contextul conflictului dintre Statele Unite și Iran.

Joi dimineață, cotația petrolului Brent a crescut cu 1,67 dolari pe baril, adică cu aproximativ 2,05%, ajungând la 83,07 dolari pe baril. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,94 dolari, sau 2,6%, până la 76,60 dolari pe baril, potrivit datelor Reuters.

Escaladarea conflictului din regiune a contribuit la creșterea incertitudinilor pe piața energetică. Miercuri, tensiunile au crescut după ce Statele Unite au atacat o navă iraniană în apropierea coastelor Sri Lankăi, incident soldat, potrivit informațiilor apărute în presă, cu aproximativ 80 de morți. În același timp, Senatul american a votat în favoarea susținerii campaniei militare începute la sfârșitul săptămânii trecute.

Situația afectează și producția de energie din regiune. Irakul, al doilea cel mai mare producător de petrol din cadrul OPEC, a redus producția cu aproape 1,5 milioane de barili pe zi, din cauza limitărilor de export și a lipsei spațiilor de stocare. Totodată, Qatar, unul dintre cei mai mari producători de gaz natural lichefiat din Golful Persic, a anunțat oprirea parțială a producției, precizând că reluarea completă a activității ar putea dura cel puțin o lună.

#conflict militar #prețul crește #Orientul Mijlociu #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.