Petrolul Brent depășește 83 de dolari pe baril, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran

Prețurile petrolului continuă să crească pe piețele internaționale, pe fondul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu și al temerilor privind perturbarea fluxurilor de petrol și gaze, după prelungirea închiderii strâmtorii Hormuz în contextul conflictului dintre Statele Unite și Iran.

Joi dimineață, cotația petrolului Brent a crescut cu 1,67 dolari pe baril, adică cu aproximativ 2,05%, ajungând la 83,07 dolari pe baril. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,94 dolari, sau 2,6%, până la 76,60 dolari pe baril, potrivit datelor Reuters.

Escaladarea conflictului din regiune a contribuit la creșterea incertitudinilor pe piața energetică. Miercuri, tensiunile au crescut după ce Statele Unite au atacat o navă iraniană în apropierea coastelor Sri Lankăi, incident soldat, potrivit informațiilor apărute în presă, cu aproximativ 80 de morți. În același timp, Senatul american a votat în favoarea susținerii campaniei militare începute la sfârșitul săptămânii trecute.

Situația afectează și producția de energie din regiune. Irakul, al doilea cel mai mare producător de petrol din cadrul OPEC, a redus producția cu aproape 1,5 milioane de barili pe zi, din cauza limitărilor de export și a lipsei spațiilor de stocare. Totodată, Qatar, unul dintre cei mai mari producători de gaz natural lichefiat din Golful Persic, a anunțat oprirea parțială a producției, precizând că reluarea completă a activității ar putea dura cel puțin o lună.

#conflict militar #prețul crește #Orientul Mijlociu #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.