Semnal roșu pentru transport și agricultură! Importurile de remorci au căzut, iar piața s-a „ieftinit”

Piața de tehnică tractată din Republica Moldova remorci și semiremorci a intrat în 2025 într-o fază de corecție: s-au importat mai puține unități, iar valoarea totală a importurilor a scăzut aproape de două ori mai rapid decât volumul fizic. Concluzia aparține economistului Iurie Rija, care a analizat fluxurile de import din 2024–2025.

În 2024, Moldova a importat 2.419 unități de tehnică tractată în valoare de 424,7 milioane lei. În 2025, importurile au coborât la 2.014 unități (–16,7%), iar valoarea totală s-a redus la 301,0 milioane lei (–29,1%).

În același timp, prețul mediu per unitate a scăzut de la 175,6 mii lei la 149,5 mii lei (–14,9%). Mesajul-cheie: în 2025 a fost „mai puțin” și „mai ieftin”.

Economistul explică această dinamică prin presiunea pe bugetele transportatorilor și ale companiilor agricole, saturarea unor nișe după achiziții mai active în 2023–2024, dar și accesul la echipamente mai ieftine din surse mai puțin tradiționale.

Structura importurilor rămâne dominată de tehnica la mâna a doua: 2024: 73,4% second-hand (1.775 unități) și 26,6% nou (644 unități) și 2025: 70,7% second-hand (1.424 unități) și 29,3% nou (590 unități).

Deși ponderea „nou” a crescut ușor, scăderea s-a simțit mai tare la segmentul second-hand: –19,8% la unități, față de –8,4% la tehnica nouă. Interpretarea: cumpărătorii de echipamente noi au un comportament mai „investițional”, mai stabil, nu doar achiziții „din nevoie”.

Imaginea în bani este și mai sugestivă: second-hand: de la 338,6 mil. lei în 2024 la 222,9 mil. lei în 2025 (–34,2%) și nou: de la 86,1 mil. lei la 78,2 mil. lei (–9,2%)

Prețul mediu la second-hand a căzut cu 18% (de la 190,8 mii la 156,5 mii lei), în timp ce la tehnica nouă prețul a rămas aproape neschimbat (–0,9%, până la 132,5 mii lei).

Un detaliu interesant din analiză: tehnica nouă apare, în medie, mai ieftină decât cea second-hand, ceea ce pare paradoxal, dar se explică prin structură – la second-hand intră frecvent semiremorci grele cu valoare reziduală mare, pe când „nou” include multe remorci ușoare, din segment bugetar.

În 2024, importurile au avut două vârfuri: primăvara (aprilie–iunie), cu maxim în mai (352 unități), și toamna (septembrie–octombrie), cu maxim în octombrie (318 unități) – un tipar legat de agricultură și închiderea bugetelor.

În 2025, mai rămâne luna de top (310 unități), dar apare o surpriză majoră: noiembrie 374 unități, cel mai mare nivel din ambii ani. Asta poate indica achiziții amânate, blocaje logistice/vamale sau o livrare mare punctuală.

Pe total 2024–2025, au fost importate 4.433 unități în valoare de 725,7 mil. lei. Structura arată o piață „cu două viteze”: semiremorci: 1.785 unități (40,3%), dar 88,1% din valoare (639,2 mil. lei), preț mediu 358 mii lei și remorci: 2.608 unități (58,7%), dar doar 11,6% din valoare (84,1 mil. lei), preț mediu 32,2 mii lei

Liderii semiremorcilor sunt cele de uz general și basculabile, iar la remorci domină categoric segmentul de uz general o indicație că agricultura și transportul „de zi cu zi” trag piața la volum.

Geografic, Moldova a importat din 29 de țări, dar cu un dezechilibru clar: China: 29,9% din unități, dar doar 1,1% din valoare (preț mediu ~5,8 mii lei) remorci ușoare, buget, Germania: 26,7% din unități, dar 57,2% din valoare (415,2 mil. lei), preț mediu ~350 mii lei semiremorci scumpe, „coloana” valorică a pieței, Polonia: poziție intermediară, cu un raport preț/calitate atractiv

În doi ani, tehnica a fost importată de 847 de companii. Topul după unități e dominat de importatori de marfă ieftină, însă 86,7% din valoare aparține categoriei „alte companii” – ceea ce sugerează că echipamentele scumpe sunt adesea aduse direct de utilizatorii finali (transportatori, agroholdinguri, industrie), nu prin câțiva traderi mari.

Concluzia analizei: în 2025, piața s-a contractat mai ales prin ieftinirea segmentului second-hand, în timp ce segmentul de tehnică nouă a rămas relativ stabil ca preț și mai rezistent ca cerere. Pentru business, asta înseamnă un consum mai prudent și o orientare spre soluții „mai bugetare”, fără ca infrastructura logistică a economiei să-și piardă rolul central.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#semiremorci #remorci #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trei dintre cele mai mari șase rafinării rusești care produc motorină și-au redus semnificativ producția sau și-au oprit complet activitatea în luna septembrie, după ce au fost avariate în urma atacurilor cu drone ucrainene, relatează Reuters.

Potrivit calculelor agenției, bazate pe date furnizate de participanți de pe piața petrolieră, rafinăriile din Omsk, Kirishi („Kinef”), Volgograd, Perm, NORSI („Nijegorodnefteorgsintez”) și Taneco din Nijnekamsk asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei.

Situația este deosebit de gravă la unele dintre aceste unități. Sursele Reuters susțin că rafinăria „Kinef” din Kirishi a oprit complet producția, în timp ce rafinăriile din Volgograd și NORSI funcționează la aproximativ un sfert din capacitatea lor proiectată. În consecință, producția de motorină la aceste combinate este de câteva ori mai mică decât în condiții normale.

Și rafinăria Taneco a fost vizată duminică de un atac cu drone. Sursele citate de Reuters au precizat însă că este încă prea devreme pentru a evalua amploarea pagubelor și impactul asupra producției.

Problemele de aprovizionare cu motorină din Rusia au ajuns recent și în centrul declarațiilor președintelui american Donald Trump. Pe 13 septembrie, acesta i-a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea contribuie la penuria de motorină și la creșterea prețurilor la nivel mondial.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în primele opt luni ale acestui an, o rafinărie rusească a fost lovită cu succes, în medie, o dată la fiecare trei zile.

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești au redus producția de carburanți și au determinat Moscova să introducă restricții asupra exporturilor de benzină, motorină și combustibil pentru aviație.

Înaintea introducerii restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră sub un milion de tone în luna iunie, potrivit estimărilor traderilor. Dacă sunt incluse și produsele de motorină de calitate inferioară, volumul total al exporturilor a fost de aproximativ 1,8 milioane de tone. Prin comparație, în urmă cu un an, când rafinăriile rusești funcționau normal, exporturile de motorină ajungeau la aproximativ 2,5 milioane de tone pe lună, iar împreună cu motorina de calitate inferioară ajungeau la 3,3–3,4 milioane de tone lunar. Datele LSEG arată că Turcia și Brazilia au fost printre principalii cumpărători ai motorinei rusești în ultimele luni.

#rafinării din rusia #criză de motorină #atac cu drone #Rusia